Connect with us

Performanță

Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, omagiați la Premiile Gopo 2022

Published

on

Victor Rebengiuc & Mariana Mihut, Foto Adi Marineci

Doi dintre cei mai valoroși actori din România,  nume de referință pentru lumea filmului și a teatrului, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț vor fi onorați la cea de-a 16-a ediție a Premiilor Gopo cu Premiul pentru întreaga carieră. Cele două personalități vor fi premiate în cadrul evenimentului care celebrează performanțele creatorilor români din domeniul cinematografiei, organizat pe 3 mai, la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale’’ din București, și transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro.

Cu o carieră artistică impresionantă, care se întinde peste șase decenii și jumătate, Victor Rebengiuc este unul dintre cei mai importanți actori de film, teatru și televiziune din România. S-a născut în București, la 10 februarie 1933, a debutat pe marele ecran în 1956, în lungmetrajul Mândrie (Marius Teodorescu), iar în 1964 a cucerit publicul în rolul magistral din Pădurea spânzuraților (r. Liviu Ciulei). Generații întregi de cinefili l-au admirat în Moromeții (r. Stere Gulea, 1987), în producțiile regizate de Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?BalanțaPrea târziuTerminus paradisNiki Ardelean, colonel în rezervăTertium non datur), în filmele lui Dan Pița (Tănase ScatiuDreptate în lanțuriFaleze de nisipOmul zilei), sau în lungmetraje recente și foarte premiate precum Medalia de onoare (r. Călin Peter Netzer, 2009), Câinele japonez (r. Tudor Cristian Jurgiu, 2013 – film pentru care a obținut un alt Premiu Gopo) sau Aferim! (r. Radu Jude, 2015). Celor peste 70 de roluri pe care le-a interpretat cu măiestrie în film, li s-au alăturat, de-a lungul carierei, alte 200 de personaje cărora le-a dat viață pe scenele teatrelor din România.  

Între anii 1991 și 1996 a fost rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, care în 2008 i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Printre numeroasele premii și distincții oferite legendarului actor de-a lungul carierei sale se numără Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2017). Figură majoră a culturii române, dar și o voce puternică a societății civile, Victor Rebengiuc a participat la Revoluția Română, iar apoi, de-a lungul anilor, s-a implicat activ în modelarea societății românești. Pentru performanțele excepționale de pe scena teatrului, a fost recompensat cu nenumărate Premii UNITER pentru Cel mai bun actor în rol principal, cu Premiul pentru întreaga activitate în 2003, iar în 2014 cu cel pentru Excelență. Festivalul Internațional de Film Transilvania i-a acordat în 2004 Premiul de excelență pentru întreaga carieră. 

,,Un diamant al teatrului și filmului autohton’’, așa cum este adesea descrisă de presa din România, actrița Mariana Mihuț s-a remarcat în lumea cinematografiei încă de la debutul său din Pădurea spânzuraților (r. Liviu Ciulei), prima sa apariție pe marele ecran alături de Victor Rebengiuc, partenerul său de viață și de scenă încă din 1965. Și-a descoperit pasiunea pentru actorie în copilărie și a ales să-și urmeze visul, devenind chiar din primii ani ai carierei una dintre cele mai apreciate apariții de pe scena teatrului. Farmecul său aparte, talentul cu care fusese înzestrată și pasiunea pentru munca sa artistică i-au asigurat un drum încununat cu succese. 

Advertisement

Exponentă de marcă a generației de aur a actoriei românești, a interpretat roluri memorabile în filme precum De ce trag clopotele, Mitică? (1981) și Balanța (1992), ambele în regia luiLucian Pintilie, Cei care plătesc cu viața (r. Șerban Marinescu, 1989), Capcana (r. Manole Marcus, 1974), Ultima frontieră a morții (r. Virgil Calotescu, 1979), Cel mai iubit dintre pământeni (r. Șerban Marinescu, 1993), Diminețile unui băiat cuminte (r. Andrei Blaier, 1967),  Profetul, aurul și ardelenii (r. Dan Pița, 1978), Un echipaj pentru Singapore (r. Nicu Stan, 1982), Fructe de pădure (r. Alexandru Tatos, 1983), Nunta mută (r. Horațiu Mălăele, 2008) sau Tatăl fantomă (r. Lucian Georgescu, 2011), unde a încântat publicul într-o apariție episodică alături de Victor Rebengiuc. Mița Baston din filmul De ce trag clopotele, Mitică? va rămâne, probabil, unul dintre cele mai reușite personaje feminine din întreaga noastră cinematografie. 

În teatru, Mariana Mihuț a dat viață unui număr impresionant de personaje remarcabile, pentru care a fost recompensată cu distincții importante. Palmaresul său include cinci Premii UNITER pentru interpretare, dar și Premiul de Excelență, acordat în 1997, și Premiul pentru întreaga activitate (2018). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii.

Un omagiu adus activității lor artistice impresionante, Premiile pentru întreaga carieră, oferite de Apa Nova – o companie Veolia, le vor fi înmânate actorilor Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, în cadrul Galei Premiilor Gopo 2022. Evenimentul va avea loc pe 3 mai și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro. Lista completă a nominalizărilor este disponibilă online și poate fi consultată aici.

În așteptarea evenimentului, iubitorii de film de pretutindeni sunt invitați să se alăture campaniei UNIȚI PRIN FILM, trimițând 2 euro printr-un SMS cu textul FILM, la 8840. Toate fondurile obținute în cadrul campaniei vor fi distribuite către profesioniștii din industria ucraineană de film cu ajutorul Coaliției Internaționale pentru Cineaști aflați în situații de Risc (ICFR).

***

Advertisement

Premiile Gopo 2022 sunt organizate de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc.

Finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei, Dacin Sara, Babel Communication

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ArCub.

Sponsori principali: Apa Nova – o companie Veolia, Banca Transilvania, Cellini, Promenada

Advertisement

Mall București, Promenada Mall Sibiu

Sponsori: Aqua Carpatica, IQOS, Conceptual Lab by Theo Nissim

Parteneri: BlackCab, Domeniile Averești, Domeniile Sâmburești, Reea, Ginissima, GETT’S Salons, Pop Cola

Servicii profesionale: PWC

Parteneri media principali: VOYO, PRO CINEMA

Advertisement

Parteneri media: ROCK FM, Libertatea, ELLE, VIVA!, A List Magazine, Radio România

Cultural, Cinemap, Zile și Nopți, Films in Frame, Decât O Revistă, IQAds, Urban.ro, Life.ro,

The Woman, Revista BIZ, Hot News, Cover Stories, LiterNet, Movie News, All about Romanian Cinema (AaRC).

Partener monitorizare: mediaTRUST

Advertisement

Performanță

Compozitorul Adrian Iorgulescu, premiul „Marin Constantin” la Gala „Madrigal 61″

Published

on

Premiul „Marin Constantin” a fost decernat anul acesta compozitorului, muzicianului și omului de cultură Adrian Iorgulescu, în cadrul unei ceremonii susținute în cadrul Galei „Madrigal 61”, desfășurată pe 27 februarie la Galeriile „Madrigal – Marin Constantin” de la Senatul României.

Premiul „Marin Constantin” 2024 i-a fost înmânat Prof. Univ. Adrian Iorgulescu de către Emil Pantelimon, managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, „pentru însemnata sa contribuție adusă culturii române, precum și pentru susținerea activității Corului Madrigal.”

Ceremonia de premiere a avut loc în cadrul evenimentului „Madrigal 61”, organizat cu prilejul Zilei Madrigalului – 27 februarie, care a inclus Gala și Concertul Extraordinar „Madrigal 61”, dirijat de Anna Ungureanu. Desfășurat anual în preajma datei de naștere a fondatorului Corului Madrigal, spectacolul de la Senatul României a fost dedicat memoriei lui Marin Constantin și celebrării celor 61 de ani de existență neîntreruptă ai ansamblului coral.

La aniversare au participat reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, oficiali, parteneri, artiști și media, precum și foști membrii ai Corului Madrigal și copii din corurile Cantus Mundi.

Advertisement

Madrigaliștii alumni și copiii s-au alăturat Corului Madrigal pe scenă și au cântat împreună mai multe piese simbolice din repertoriului ansamblului, de la Imnul Cantus Mundi, compus de Ion Marin, până la imnul neoficial al tuturor membrilor Corului Madrigal, „Vezzosette nimphe e belle”, de Giovanni Gastoldi.

Anversarea Corului Madrigal a prilejuit și sărbătorirea celor 10 ani de la oficializarea la nivel guvernamental a Programului Național Cantus Mundi, precum și o nouă lansare de carte: „Interviuri – la 60 de ani de Madrigal”, semnată de Mădălin Guruianu. Volumul include dialogurile autorului realizate pe parcursul anului 2023 cu personalități apropiate de Corul Madrigal, conectate la viața artistică a ansamblului.

Născut pe 6 iulie 1951 în Bucureşti, Adrian Iorgulescu se numără printre acei muzicieni multivalenţi, care printr-o pregătire complexă în mai multe domenii, s-a distins atât pe plan creativ, cât şi pe plan teoretic, politic, pedagogic sau administrativ. A absolvit cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti și s-a perfecțional în compoziţie şi muzicologie la Academia „Santa Cecilia” din Roma. În prezent Adrian Iorgulescu este profesor universitar, conducător de doctorat la Universitatea Naţională de Muzică şi preşedintele Asociaţiei pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA). A deţinut funcţia de preşedente al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România între anii 1992-2005 şi 2010-2022 și a ocupat funcţia de Ministru al Culturii şi Cultelor (2005 – 2008). Creaţia sa cuprinde opusuri din toate genurile muzicale – muzică simfonică, muzică de film, muzică de cameră etc. A semnat lucrări didactice și muzicologice, volume de poezie, eseuri, studii, articole publicate în presa de specialitate. A fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale precum premiul „George Enescu” al Academiei Române sau premiul de compoziţie al „World Music Celebration” – Louisville (S.U.A.). În 2022, a obținut Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru întreaga carieră artistică. Este membru corespondent al Academiei Române şi doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (Republica Moldova).

Premiul Marin Constantin a fost instituit în anul 2018, ca omagiu adus legendarului fondator al ansamblului, Marin Constantin. Se acordă anual personalităților sau instituțiilor care conribuie semnificativ la viața culturală a României și care care se implică constant în dezvoltarea și promovarea artelor frumoase și a activității Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Premiul „Marin Constantin” este însoțit de de trofeul „Madrigal”, o creație originală a artistului Mihai Băcilă.

Advertisement
Continue Reading

Evenimente

Theodor Andrei cu piesa „D.G.T. (Off and on)” a câștigat Selecția Națională și va reprezenta România la Eurovision 2023

Published

on

România va fi reprezentată la Eurovision 2023, la Liverpool, în Marea Britanie, de Theodor Andrei. Cu piesa „D.G.T. (Off and on)” a câștigat, sâmbătă seară, Selecția Națională Eurovision. 12 finaliști au luptat în finala Selecției Naţionale. Show-ul prezentat de Ilinca Băcilă și Laurenţiu Niculescu a fost transmis în direct pe TVR.

Theodor Andrei, cu piesa „D.G.T. (Off and on)” a câştigat Finala Selecţiei Naţionale Eurovision 2023, organizată sâmbătă seară de TVR, şi va reprezenta România la Liverpool în luna mai.

În total la selecția națională din 11 februarie 2023 au fost exprimate telefonic și online peste 36.500 de voturi.

Theodor Andrei, Andreea D Folclor Orchestra, Andrei Duţu, Aledaida, Amia au primit cele mai multe voturi în Finala Selecţiei Naţionale Eurovision 2023.

Advertisement

Theodor Andrei are peste 100 de melodii compuse. În anul 2022, a primit Premiul Myosotis pentru cea mai bună creație a unui cantautor, pentru piesa “Artist” (muzica și versuri Theodor Andrei) de pe albumul “FRAGIL”. De asemenea, deține Marele Trofeu al Festivalului “Mihaela Runceanu” 2022 și Marele Trofeu al Festivalului “Alexandria Pop Fest” 2022, potrivit TVR.

Ediţia din 2023 a Eurovision Song Contest (ESC) va avea loc în Marea Britanie, care va organiza concursul în numele Ucrainei, din cauza războiului declanşat pe teritoriul acestei ţări. Evenimentul se va desfăşura la Liverpool Arena şi va avea două semifinale şi finala mare.

Despre Eurovision:

Ediţia din 2023 a Eurovision Song Contest (ESC) va avea loc în Marea Britanie, care va organiza concursul în numele Ucrainei, din cauza războiului declanşat pe teritoriul acestei ţări. Evenimentul se va desfăşura la Liverpool Arena şi va avea două semifinale şi finala mare, transmise în direct la TVR.

Eurovision Song Contest este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU) – cea mai mare asociaţie din Europa a televiziunilor publice.

ESC se realizează în fiecare an, începând din 1956. Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume şi este transmis atât în Europa, cât şi în Australia, Asia şi Statele Unite.

Advertisement

Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Continue Reading

Evenimente

Cea de-a 65-a ediţie a galei Grammy Awards

Published

on

Cea de-a 65-a ediţie a galei Grammy Awards, organizată de The Recording Academy, a avut loc la Crypto.com Arena din Los Angeles. Evenimentul, difuzat de postul CBS şi platforma de streaming Paramount+, a fost prezentat pentru al treilea an consecutiv de actorul şi prezentatorul TV sud-african Trevor Noah. Câştigătorii premiilor Grammy sunt aleşi de cei aproximativ 11.000 de membri cu drept de vot ai Academiei Naţionale de Arte şi Ştiinţe ale Înregistrărilor, o instituţie criticată în trecut pentru slaba reprezentare a artiştilor de culoare. În ultimii ani, instituţia americană a depus însă eforturi consistente pentru a-şi spori diversitatea în rândul membrilor săi. 

Superstarul pop Beyonce a devenit duminică seară, la Los Angeles, artistul cu cele mai multe premii din istoria galei Grammy Awards (32 de victorii), însă a ratat încă o dată prestigiosul trofeu atribuit la categoria “albumul anului”, după ce a fost învinsă în acest an de cântăreţul britanic Harry Styles. 

Foto, Beyonce

Cântăreţul britanic Harry Styles a câştigat duminică seară, la Los Angeles, premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului, graţie materialului său discografic intitulat “Harry’s House“, informează AFP. La categoria “albumul anului” au concurat în acest an materialele discografice “Voyage” (ABBA), “30” (Adele), “Un Verano Sin Ti” (Bad Bunny), “Renaissance” (Beyoncé), “Good Morning Gorgeous (Deluxe)” (Mary J. Blige), “In These Silent Days” (Brandi Carlile), “Music Of The Spheres” (Coldplay), “Mr. Morale & The Big Steppers” (Kendrick Lamar), “Special” (Lizzo), “Harry’s House” (Harry Styles).

Foto, Harry Styles

Cântăreaţa de jazz Samara Joy a fost desemnată învingătoare la categoria “cel mai bun artist debutant” la cea de-a 65-a gală de decernare a premiilor Grammy. La această categorie – una dintre cele patru categorii majore din cadrul galelor Grammy, alături de “cântecul anului”, “înregistrarea anului” şi “albumul anului” – au concurat în 2023 Anitta, Omar Apollo, DOMi & JD Beck, Muni Long, Samara Joy, Latto, Mĺneskin, Tobe Nwigwe, Molly Tuttle, Wet Leg.

Foto, Samara Joy

Cântăreaţa americană Lizzo a câştigat duminică seară, la Los Angeles, premiul Grammy la categoria “înregistrarea anului”, care recompensează performanţa globală a unei piese, cu single-ul său intitulat “About Damn Time“.

Foto, Lizzo

Cântăreaţa americană Bonnie Raitt a câştigat duminică seară, la Los Angeles, premiul Grammy la categoria “cântecul anului” cu single-ul “Just Like That“. La categoria “cântecul anului” au fost nominalizate single-urile “ABCDEFU” (Gayle), “About Damn Time” (Lizzo), “All Too Well” (Taylor Swift), “As It Was” (Harry Styles), “Bad Habit” (Steve Lacy), “Break My Soul” (Beyonce), “Easy On Me” (Adele), “God Did” (DJ Khaled Featuring Rick Ross, Lil Wayne, Jay-Z, John Legend & Fridayy), “The Heart Part 5” (Kendrick Lamar), “Just Like That” (Bonnie Raitt).

Foto, Bonnie Raitt

Cântăreaţa americană Beyonce a devenit cel mai premiat artist din istoria galei Grammy Awards, după ce a câştigat duminică seară la Los Angeles patru trofee – care au ridicat bilanţul victoriilor obţinute de-a lungul carierei sale la 32 -, în condiţiile în care această ceremonie încă nu s-a încheiat.

Cântăreaţa pop americană Beyonce a egalat duminică seară, la cea de-a 65-a gală Grammy Awards, recordul de premii câştigate de un artist şi vizează în continuare alte trofee ce vor fi atribuite în cadrul acestei ceremonii, inclusiv la categoria “albumul anului”. eyonce, care primise în acest an nouă nominalizări, a câştigat trei premii Grammy în prima parte a galei, ridicând totalul trofeelor sale la 31. Graţie acestor victorii – obţinute la categoriile “cea mai bună înregistrare dance/electro” (“Break my soul”), “cea mai bună interpretare tradiţională R&B” (“Plastic off the sofa”) şi “cel mai bun cântec R&B” (“Cuff It”) -, ea l-a egalat pe regretatul dirijor de muzică clasică Georg Solti.

Foto, Viola Davis (Getty images)

Actriţa americană Viola Davis şi-a înscris numele pe lista artiştilor de elită care au dobândit statutul “EGOT”, un acronim care desemnează personalităţile artistice recompensate de-a lungul carierelor lor cu toate cele patru premii majore din industria de divertisment, Emmy, Grammy, Oscar şi Tony.

Sursa, Agenția națională de presă Agerpres.

Advertisement

Continue Reading