Connect with us

Oameni

Vladimir Vîrzob, „Micul Einstein” al României, a inventat o baterie nucleară KN-9 care ar putea alimenta cu electricitate un cartier rezidențial timp de 100 de ani

Published

on

La doar 15 ani, Vladimir Vîrzob a reușit să inventeze o baterie radio-izotopică care ar putea alimenta un cartier rezidențial timp de un secol. „Micul Einstein” este mândria Olteniei, dar și a întregii țări, iar reușita sa a fost apreciată de iluștri cercetători din România. Invenția lui Vladimir are dimensiunea unei doze de suc care ar putea furniza electricitate un timp îndelungat, aducându-și, astfel, propria contribuție la un principiu descoperit de cercetători în secolul trecut, dar care inspiră viitoarea generație. Recent, Vladimir s-a alăturat campaniei „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

„Bateria nucleară KN-9 reprezintă o sursă continuă de energie pentru o perioadă inteligentă de timp, iar aceasta funcționează după principiul iradierii unui ansamblu de material piezoelectric. Invenția mea se referă la o baterie radio-izotopică ce se bazează pe un principiu ce datează de la mijlocul secolului al XX-lea, respectiv convertirea radiațiilor nucleare în energie electrică, dar aduce o abordare inovativă acestui proces de convertire, o abordare ce nu a fost încă studiată de comunitatea științifică. În urma unor deducții teoretice am dedus faptul că aceasta poate produce până la 12 Megawatt/zi, în condiții ideale. Pentru a efectua aceste determinări teoretice am implementat un software AI Self Learning, care a realizat scenarii ce imit realitatea după modul de funcționare al bateriei”, povestește Vladimir Vîrzob.

​​Invenția a fost premiată la Salonul Internațional de Inventică EUROINVENT de la Iași, primind distincția de excelență în 2023.

„Este foarte important să sprijinim ideile tinerilor. Cu speranța că va fi pus în practică și dezvoltată, invenția reprezintă un pas important pentru cercetarea românească”, a declarat Prof. Dr. Cercetător Andrei Victor Sandu

Advertisement

Vladimir Vîrzob este elev la Colegiul Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, pasionat de fizică nucleară și chimie. În 2021 el a fost premiat cu argint pentru „CHR – X Nuclear Decontaminating Agent” la Salonul Internațional de Inovații și Invenții de la Varșovia, unde a concurat alături alți 200 de participanți de toate vârstele, din 16 țări.

În 2020, Vladimir Vîrzob a primit medalia de aur la un salon de invenții, pentru un moderator nuclear folosit în decontaminarea suprafețelor radioactive.

În mijlocul provocărilor și oportunităților care definesc prezentul și viitorul României,
campania „100 de Tineri pentru Dezvoltarea României” străbate țara cu un scop nobil și ambițios: să identifice, să promoveze și să susțină tinerii talentați și dornici să contribuie la progresul țării. Astfel, a fost descoperit și tânărul Vladimir Vîrzob și invenția sa unică. Această inițiativă extraordinară aduce în prim-plan energia, creativitatea și potențialul extraordinar al generației tinere din România. „100 de Tineri pentru Dezvoltarea României” nu este doar o simplă campanie, ci o mișcare care își propune să schimbe paradigmele și să stimuleze inovația și excelența în toate domeniile.

Campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” a fost lansată în spiritul sărbătoririi unității și identității naționale și își propune să aducă în prim-plan poveștile și realizările celor mai remarcabili copii și tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea și talentul lor, au reușit să se facă remarcați la nivel național și internațional.

Cei 100 de tineri care ne fac mândri că suntem români și care s-au remarcat prin
performanțe deosebite vor fi incluși în primul catalog al excelenței românești, care va fi lansat la finalul acestui an.

Advertisement

Oameni

REPORTAJ Agerpres: Dorel Glomnicu – colecționarul care a strâns la un loc istoria radioului

Published

on

Convins că radioul este și va rămâne cea mai simplă și la îndemână sursă de informare, un fost lider de sindicat din Vâlcea cu o pasiune ieșită din comun pentru “cutiile vorbitoare” a strâns acasă în decurs de câteva decenii câteva sute de radioreceptoare, de la cele cu galenă, cu lămpi sau pe tranzistori și până la aparate de radio moderne.

Mulți ani angajat la cariera de cărbune din zona Berbești-Alunu, Dorel Glomnicu este un priceput electronist și spune că încă din copilărie a fost fascinat de aparatele de radio. Pe vremea când nici nu mergea la școală, a demontat bucată cu bucată radioul părinților ca să afle de unde vine vocea ce răzbătea în casă, pentru ca mai apoi, în timpul școlii, să învețe să le și construiască.

“Pasiunea este din copilărie, pentru ca în copilărie eram foarte, foarte curios și demontam tot ce îmi pica în mână, fie ca era mașinuță, fie că era un aparat de radio. Primul radio pe care l-am demontat a fost un radio pe lămpi, al părinților bineînțeles. La vremea respectivă era o bijuterie. Chiar și acum e o bijuterie, pentru ca e un radio care mergea și la lampă și la baterii, ceea ce era o raritate la vremea respectivă, dar și o necesitate pentru că nu exista curent electric în zonele rurale, mai ales. Aveam cinci sau șase ani. Știu sigur că nu eram la școală și l-am luat și l-am demontat să văd de unde vine vocea. Și din aproape în aproape l-am făcut bucăți și tot nu am descoperit de unde vine vocea. De fapt, eu voiam să și văd vocea, să și văd oamenii care vorbe sau care cântă. Sigur că nu mai există aparatul respectiv, dar cu mare greutate am găsit altul. L-am cumpărat și l-am restaurat. Am găsit și lampa, iar acum funcționează cu energia produsa de acea lampă”, povestește Dorel Glomnicu, fostul lider de sindicat al minerilor din Berbești și Alunu.

Peste ani, vrăjit de cutiile magice de la începuturile radioului, Dorel Glomnicu a început încet, încet să le și colecționeze. În aproape 30 de ani de la achiziționarea primei piese din colecția sa, a strâns acasă sute de aparate radio, de toate tipurile și din toate etapele istoriei tehnici. Pe lângă acestea, colecția vâlceanului mai cuprinde și patefoane, gramofoane, magnetofoane și alte aparate de redare a sunetului și a imaginii.

Advertisement

Citește continuarea reportajului aici.

Continue Reading

Oameni

Globurile de Aur 2025. Actorul român Sebastian Stan a câștigat premiul pentru cel mai bun actor într-o categorie majoră

Published

on

Foto. Rich Polk/GG2025

Actorul american de origine română Sebastian Stan a câștigat duminică seară, în cadrul celei de a 82-a ediții a Globurilor de Aur, premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie /musical, informează contul de pe rețeaua de socializare X dedicat acestor distincții decernate de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA), potrivit Agerpres.

Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur pentru rolul din filmul ‘A Different Man’ și a concurat în această categorie cu actorii Jesse Eisenberg (‘A Real Pain’), Hugh Grant (‘Heretic’), Gabriel LaBelle (‘Saturday Night’), Jesse Plemons (‘Kinds of Kindness’), Glen Powell (‘Hit Man’).

Este primul Glob de Aur obținut de Sebastian Stan după nominalizarea primită în 2023 pentru rolul din miniseria TV ‘Pam & Tommy’. Pentru evoluția sa din lungmetrajul ‘A Different Man’, el a fost recompensat cu premiul de interpretare masculină – Ursul de Argint – la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2024. În acest film, starul americano-român joacă rolul unui actor aspirant cu tumori faciale, care este supus unei proceduri estetice radicale pentru a-și schimba drastic aspectul, însă noul său chip de vis se transformă rapid într-un coșmar.

În 2024, premiul acestei categorii a fost câștigat de actorul Paul Giamatti, pentru rolul din filmul ‘The Holdovers’.

Advertisement

Cea de-a 82-a gală de decernare a Globurilor de Aur are loc la ora transmiterii acestor informații și se desfășoară la hotelul Beverly Hilton din Los Angeles. Evenimentul este prezentat de actrița Nikki Glaser.

Decernate pentru prima dată în 1944, Globurile de Aur recompensează cele mai bune interpretări și producții din industria cinematografică și de televiziune, grupate în 27 de categorii. 

Continue Reading

Oameni

Alpinistul Adrian Ahriţculesei a cucerit Muntele Kosciuszko (Australia), din Circuitul Seven Summits

Published

on

Alpinistul Adrian Ahriţculesei, din Petroşani, care a cucerit vârful Everest (8.848 m) în luna mai a acestui an, a reuşit să escaladeze, vineri, Muntele Kosciuszko (2.228 m), cel mai înalt din Australia, ca parte a proiectului său prin care doreşte să ducă la bun sfârşit Circuitul Seven Summits- cele mai înalte vârfuri de pe toate continentele lumii.

El a postat vineri seara o fotografie pe pagina sa de Facebook cu mesajul “On Top of Australia”, mulţumindu-le, totodată, partenerilor care îl sprijină în cadrul proiectului său.

În prezent, Adrian Ahriţculesei mai are de escaladat vârful McKinley (6.194 m), din Alaska – cel mai înalt din America de Nord, şi Masivul Vinson (4.897m), din Antarctica.

Adrian Ahriţculesei are experienţă în escalada pe vârfuri înalte, între altele el reuşind să urce pe Everest (8.848), Elbrus (Rusia) – 5.642 m, Mont Blanc (Italia) – 4.748 m sau Aconcagua (Argentina) – 6.962 m.

Advertisement

Totodată, în ianuarie 2023, alpinistul din Petroşani a reuşit să cucerească vârful Mount Sidley (4.285 m), din Antarctica, şi să finalizeze astfel “Circuitul celor 7 vulcani”, devenind primul bărbat din România care îşi înscrie în palmares o asemenea performanţă. 

Sursa, Agerpres.

Continue Reading