Crai Nou (r. Alina Grigore), Imaculat (r. Monica Stan, George Chiper-Lillemark), Metronom (r. Alexandru Belc), Miracol (r. Bogdan George Apetri), Oameni de treabă (r. Paul Negoescu) și Pentru mine tu ești Ceaușescu (r. Sebastian Mihăilescu) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj. Performanțele creatorilor români din domeniul cinematografiei vor fi recompensate în cadrul galei de decernare, pe 25 aprilie în București.

Iată care sunt nominalizările de anul acesta:

Cele mai nominalizate filme de anul acesta sunt Metronom (11 nominalizări), Imaculat (10 nominalizări), Oameni de treabă (10 nominalizări), Miracol (9 nominalizări), Crai Nou (8 nominalizări) și Pentru mine tu ești Ceaușescu (5 nominalizări), Spioni de ocazie  (5 nominalizări).

La categoria Cea mai bună regie sunt nominalizați cineaștii, Alina Grigore (Crai Nou), Monica Stan și George Chiper-Lillemark (Imaculat), Alexandru Belc (Metronom), Bogdan George Apetri (Miracol) și Paul Negoescu (Oameni de treabă).

Pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal concurează Andreea Grămoșteanu (#dogpoopgirl), Mălina Manovici (Balaur), Ana Dumitrașcu (Imaculat), Mara Bugarin (Metronom) și Ioana Bugarin (Miracol), în timp ce pentru Cel mai bun actor într-un rol principal concurează Mircea Postelnicu (Crai Nou), Șerban Lazarovici (Metronom), Emanuel Pârvu (Miracol), Iulian Postelnicu (Oameni de treabă), Bogdan Dumitrache (Om câine)

Filmele Apropierea (r. Botond Püsök), Pentru mine tu ești Ceaușescu (r. Sebastian Mihăilescu) și Spioni de ocazie (r. Oana Bujgoi Giurgiu) vor concura în 2023 pentru titlul de Cel mai bun film documentar.

Trei dintre peliculele nominalizate anul acesta la categoria Cel mai bun film de lungmetraj, se regăsesc și pe lista titlurilor care concurează pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de debut. Acestea sunt: Crai Nou (r. Alina Grigore), Imaculat (r. Monica Stan, George Chiper-Lillemark) și Pentru mine tu ești Ceaușescu(r. Sebastian Mihăilescu). Alături de aceste titluri sunt nominalizate #dogpoopgirl (r. Andrei Huțuleac) și Balaur (r. Octav Chelaru).

Opt filme scurte se află în cursa pentru cele două premii dedicate, acordate în acest an Celui mai bun film de scurtmetraj (5 titluri nominalizate) și Celui mai bun scurtmetraj de animație (3 titluri nominalizate).

La categoria Cel mai bun film european, criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Le passagers de la nuit/ Pasagerii nopții (r. Mikhael Hers), L’événement / Evenimentul (r. Audrey Diwan), Alcarras (r. Carla Simon), Vortex (r. Gaspar Noé), Il buco / Grota (r. Michelangelo Frammartino).

Lista completă a nominalizărilor este disponibilă pe premiilegopo.ro.

După anunţul nominalizărilor, peste 700 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2023, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.

Gala Premiilor Gopo va avea loc pe 25 aprilie în București și va fi transmisă live pe Voyo, TIFF Unlimited și pe PremiileGopo.ro. Ulterior, Gala va fi difuzată și pe PRO Cinema.

Premiile Gopo 2023 sunt organizate de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc.

Cea de a III-a ediție a Festivalului Național de Interpretare Vocală și Instrumentală „Glasul Valahiei” se va desfășura în perioada 7-9 aprilie 2023, la Amfiteatrul „George Enescu” al Liceului de Arte din Târgoviște. Tineri artiști din România își vor evidenția talentul în cadrul festivalului-concurs, în atenția juriului și a publicului.

Programul artistic va cuprinde piese din repertoriul național și internațional, din sfera muzicii vocale și instrumentale, reunind muzica cultă cu folclorul, dar și cu muzica pop universală. Evenimentul are ca scop aportul la formarea tinerilor, dar și descoperirea și promovarea acestor soliști români, oferindu-le posibilitatea de a cânta live pe scenă și de a obține titluri, distincții și premii.

„Continuăm tradiția Glasul Valahiei, împreună cu toți cei care vor să ne fie alături, deoarece iubim aceste activități culturale și este bucuria noastră să putem contribui la conturarea unei societăți mai frumoase. Suntem bucuroși să luăm parte la formarea tinerilor, prin activități artistice de calitate. Suntem și noi artiști, ne-am format prin evenimente similare, iar acum avem o privire de ansamblu asupra beneficiilor pe care le au aceste de activități”, spune Dragoș Popa, președintele Centrului Artist pentru Artă.

Juriul va fi prezidat de către soprana de talie internațională, conf. univ. dr. Felicia Filip, în prezent și director general al Operei Comice pentru Copii din București. Personalități de elită, precum regizorul de operă Cristian Mihăilescu sau renumitul tenor Florin Georgescu, alături de soliști care au reprezentat România la Eurovision (n.r. Ilinca Băcilă, Ovidiu Anton), dar și alți muzicieni, vor aprecia fiecare moment în parte și vor stabili clasamentul final al competiției muzicale. Juriul va fi divizat în trei comisii, în raport cu fiecare gen muzical.

„Este adevărat că în cadrul activităților artistice pe care le-am desfășurat, de fiecare dată s-a văzut cantitate, însă niciodată nu a fost neglijată calitatea! Asta reiese din faptul că sunt sute de tineri talentați care vin din toată România, deoarece le place și vor să simtă experiența festivalurilor din palmaresul nostru”, a mai adăugat Dragoș Popa.

Festivalul „Glasul Valahiei” se desfășoară cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon.

​Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Artist pentru Artă și Ring Arte Media, în parteneriat cu Liceul de Arte „Bălașa Doamna”, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Arhiepiscopia Târgoviștei.

Mai multe informații pot fi solicitate la adresa de e-mail office@centrulculturalvirtual.ro sau pe paginile web www.glasulvalahiei.ro / www.centrulculturalvirtual.ro.

Galeria neconvențională Celula de Artă continuă cucerirea de teritorii în care să faciliteze evadarea lucrărilor de artă din spațiul clasic de consum, pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje. Cea de-a cincea Celulă de Artă în care se multiplică acest organism curajos și experimentalist este salonul permanent de la Palatul Bragadiru, pus la dispoziție grație sprijinului oferit de Bulevart. Vernisajul salonului va avea loc pe 15 martie, începând cu ora 17:00, iar mai multe detalii despre eveniment se pot găsi pe site-ul celuladearta.ro.

Artiștii care expun sunt: Adelina Câmpeanu, Alex Manea, Alexandru Răduță, Călin Mihalache, Daniel Loagăr, Elena Prada, Gabriela Monica Tîrziu, Gizela Popescu, Ioana Cristodorescu, Ioana Norica Popescu, Jamal Louis Kareem, Liana Herea, Marina Bira, Medeea Stănescu, Sebastian Beianu, Silviu Petrescu și Theodor Grigoraș.      

„Atributul definitoriu al Celulei de Artă este faptul că își asumă riscuri. În spațiile sale au poposit lucrările unor autori consacrați însă cei mai mulți expozanți sunt studenți sau absolvenți ai UNARTE, precum și creatori fără o pregătire formală. De la bun început, misiunea noastră a fost să sprijinim talentele emergente iar unii dintre artiștii cu care am colaborat au devenit, între timp, nume sonore pe scena artei contemporane din România. Criteriul principal în trierea proiectelor este curajul – privilegiem jocul, experimentul, prospețimea și actualitatea temelor abordate și, de asemenea, e important ca lucrările să nu fi fost expuse anterior.

Celula de Artă are în portofoliu, până în acest moment, peste 150 de evenimente organizate, găzduite sau în colaborare, punctând cam toate mediile artistice: pictură, sculptură, mix media, instalație, asamblaj, new media, design vestimentar, performance, live painting, concerte live, lansări de revistă. Multe dintre acestea au fost anume concepute pentru spațiile și încărcătura semantică ale Celulei iar noul salon permanent susține una dintre misiunile noastre – aceea de a-i ajuta pe artiștii emergenți să treacă din spațiul de expunere neconvențional către cel instituțional.” povestesc artiștii din echipa Celulei de Artă.

În paralel, în celelalte spații ale Celulei de Artă mai pot fi văzute următoarele expoziții: la Celula de Artă din B-dul Carol, nr. 53, până pe 18 martie, lucrarea NACRE a tinerei artiste Ioana Vîlcu, ce face legătura între universul plin de conotații al nacrelor, vietăți marine care produc perle ca sistem de protecție împotriva amenințărilor la care sunt supuse și specia umană cu promisiunea unei vieți veșnice; tot la Celula de Artă, între 18 martie – 8 aprilie, lucrarea Cu capul în nori, a artistei Medeea Marinescu; până pe 21 martie, la vitrina din incinta galeriei Kulterra (str. Știrbey Vodă 104 – 106), Hidden, seria de portrete realizate de Marina Bira, ce nu reprezintă persoane înțelese în mod individual ci sunt imagini care pierd legatura cu modelul și ne lasă să vedem un subiect non individual care descrie o atitudine universală, creând o imagine cu totul nouă; tot până pe 21 martie, de astă dată la Art Machine (Cărturești Parklake), colecția Feminin, ce reunește 100 de cartoline unice, realizate manual de către 6 artiste talentate reprezentate de două galerii de artă ale Bucureștiului, Celula de Artă și Săfițicuminți.

Celula de Artă a debutat în 2017 ca un spațiu cu deschidere stradală, ce și-a propus să permită lucrărilor să evadeze din spațiul clasic al galeriei, pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje; și în acest context, nemaiexistând o barieră fizică și temporală între obiectul de artă și privitor, se creează un dialog liber, direct și nonconformist.

Galeria vine în sprijinul creației contemporane în ariile tematice ale artelor vizuale și încurajează dezvoltarea de noi forme de expresie artistică accesibilă la orice oră, în spațiul-vitrină de pe B-dul Carol nr. 53, pentru publicul stradal. Cu o prezență de peste 5 ani (2017 – 2023) pe scena artei din București, Celula de Artă a susținut peste 150 evenimente (expoziții, performance-uri, live-uri).

Începând cu anul 2022, Celula de Artă și-a extins activitatea în cadrul programului Feat. Kulterra, ce găzduiește ”artă în vizită”, atât propusă de alte galerii cât și de către artiști în mod direct, printr-un Pop-Up Window, dar și într-un spațiu nou inaugurat, Galeria Verticală din incinta curtea Random Space (str. Popa Petre nr. 21) și la ArtSafe, singurul depozit profesional și autorizat de artă și obiecte de colecție din România.

Celula de Arta susține și promovează artiștii emergenți indiferent de vârstă sau pregătire, iar prin activitatea susținută din ultimii 5 ani a influențat modul de percepție în ceea ce privește expunerea obiectelor sau actelor artistice în fața publicului.