Un tânăr roman cu dizabilități, singurul jucător de para teqball din România, câștigător al unei burse Kiss FM!

Alți șapte tineri din România, printre care un tânăr cu dizabilități, singurul jucător profesionist de para teqball din România, au câștigat Bursele de Merit Mai Mult, în cadrul campaniei inițiate de Kiss FM cu scopul de a sprijini tinerii din România care vor să-și urmeze pasiunile. Inițiată în parteneriat cu organizația World Vision România, campania își propune să identifice tineri care vor primi burse în valoare totală de 200.000 de lei pentru ca aceștia să-și acopere nevoile educaționale și de studii, pentru a-și croi un drum în viață.

În cazul acestor șapte tineri din Argeș, Ilfov, Cluj, Dolj, Neamț și Vâlcea sportul, medicina, muzica și ingineria se află pe lista pasiunilor, care spera ei, să îi ajute să-ți croiască o carieră de succes pe viitor. În momentul de față toți sunt la liceu și în ciuda posibilităților financiare limitate și a situațiilor familiale complicate, au rezultate școlare bune.

De mic, Ștefan din Argeș dorește să fie sportiv de performanță. El este singurul jucător profesionist de para teqball din România, participant al primei competiții de acest gen din țară, dar și un bun jucător de fotbal în ciuda dizabilității sale. Deși piciorul lui stâng este mai scurt, reușește să-și dedice timpul sportului, având rezultate excelente. Para teqball este un sport asemănător tenisului de picior, doar că implică o masă similară cu cea de ping pong, în loc de un teren.

Catinca din Ilfov practică scrima de performanță la sabie. Visul ei este să ajungă la jocurile olimpice din 2028 și la concursuri internaționale. Din păcate, familia nu poate să îi ofere suportul financiar necesar pentru anvergura pregătirii competiționale.

Darius din Ilfov frecventează un club de rugby, cu tot ceea ce implică acest lucru, mergând chiar în cantomanente. Visul lui este să facă performanță în acest sport. Provine dintr-o familie monoparentală, care face eforturi considerabile pentru asigurarea vieții de zi cu zi.

Chiar dacă urmează cursurile unui liceu vocațional, având ca specializare învățător – educatoare, Crina din Cluj nu și-a uitat pasiunea pentru construcții. Încă de când era mică își dorea să devină un foarte bun inginer în domeniu. Locuiește cu ambii părinți și cu sora ei mai mare într-o localitate situată la 65 km de Cluj-Napoca. Mama este casnică, lucrează doar tatăl și cu greu fac față nevoilor financiare. În timpul școlii locuiește la internatul liceului din Cluj-Napoca.

Georgiana din Dolj cântă, este pasionata de chimie și își dorește să devină medic. Locuiește împreună cu părinții și bunica paternă, într-o casă bătrânească. Mama are probleme de sănătate, nu se poate deplasa fără cârje, însă face eforturi pentru a o susține pe fată la liceu în Băilești.

Teodora din Neamț locuiește împreună cu sora sa în Iași, oraș în care a ajuns din clasa a VII-a pentru a putea studia vioara. Pasiunea pentru muzica a mostenit-o de la tatăl ei căruia îi place să cânte la saxofon. Mama este croitoreasă, iar tatăl pedagog. De multe ori veniturile nu ajung pentru a o susține pe Teodora în pasiunea sa pentru muzică. Teodora este elevă la un liceu din Iași și își dorește ca în viitor să ajungă o violonistă celebră. Sora ei este studentă în anul IV tot în Iași, și studiază pianul.

Alexandra din Vâlcea are 18 ani și este în clasa a XII-a la un liceu din Râmnicu Vâlcea. În timpul ei liber joacă fotbal, un sport pe care îl iubește cu toată inima. Ea joacă într-o echipă de fete și își dorește să facă performanță în acest sport, activând în prezent într-o echipă profesionistă. În familia sa veniturile sunt scăzute, Alexandra mai are un frate geamăn.

Bursa de Merit Mai Mult, parte dintr-un angajament pe termen lung al Kiss FM cu privire la tineri și educație

Prin campania Bursa de Merit Mai Mult, Kiss FM vine în sprijinul acelor tineri care au înțeles cât de important este să aibă un vis în viață pe care să-l urmeze și pentru care să lupte. Astfel, pentru a încuraja acești tineri, vedete din România, precum Oana Pellea, Feli, Ana Maria Popescu (Brânză), Călin Goia, Chef Florin Dumitrescu și Andi Vasluianu s-au alăturat campaniei, dând publicității fotografii de când erau tineri atunci când și ei visau să facă ceva în viață.

Campania Bursa de Merit Mai Mult reflectă preocuparea Kiss FM față de tinerii din România și educația noilor generații, prin recunoașterea meritelor celor care și-au descoperit un talent, o vocație și luptă pentru realizarea unui vis. Kiss FM înțelege cât de important este ca tinerii să-și găsească cât mai devreme drumul în viață și consideră crucial orice sprijin oferit în acest sens.

Tinerii talentați sau cu performanțe deosebite care provin din medii defavorizate, Bursa oferită în cadrul campaniei esta una financiară, prin care tinerii își pot asigura nevoile care țin de visurile lor, precum cursuri, materiale, instrumente etc.

Un sfert dintre adolescenţii din mediul rural nu și-au descoperit încă nicio pasiune

Conform datelor World Vision România, un sfert dintre adolescenţii din mediul rural nu și-au descoperit încă nicio pasiune, 4 din 10 copii nu participă la nicio activitate extrașcolară şi 73% dintre copiii de gimnaziu nu au mers niciodată în tabără. 

În România trăiesc aproximativ 2 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, iar 24% dintre aceștia, adică aproape jumătate de milion, trăiesc în sărăcie, conform Eurostat. Tinerii români sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană, țara noastră fiind pe ultimul loc în acest top, întrecută chiar și de Bulgaria.

Cine dorește să sprijine pasiunea acestor tineri o poate face donând AICI.

Târgul ”Poveste de Crăciun” s-a deschis, vineri, în curtea Operei Comice pentru Copii, cu o mulţime de atracţii pentru vizitatori, de la derdeluş, carusel şi trenuleţ, până la cadouri şi bunătăţi culinare. Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii, a dezvăluit, într-un interviu acordat AGERPRES, surprizele oferite celor care vor trece pragul târgului.

”În grădina Operei Comice pentru Copii, în Târgul nostru de Crăciun, există şi partea artistică, adică spectacolele pe care le avem (…). Există un număr de 121 de spectacole în această perioadă. Între 25 noiembrie şi 29 decembrie vor fi 121 de spectacole şi, pe deasupra, 25 de nopţi ale spiriduşilor”, a povestit Felicia Filip.

Totodată, aceasta vorbeşte despre întâlnirea copiilor cu Moş Crăciun.

”El are casa lui la noi, la Opera Comică, o casă care are acel şemineu unde arde focul şi totul este înconjurat de starea de sărbătoare. Există cadouri, colţuri uşor luminate care te atrag şi vrei să descoperi ce se află acolo şi constaţi că fiecare colţ de aici îţi creează o stare de linişte, de siguranţă, parcă e căuşul palmei pe care l-ai visat întotdeauna şi doreşti să stai acolo. Se simte mirosul de ceai, pentru că Moş Crăciun ştie cum să primească vizitatorii”, mai spune Felicia Filip.

AGERPRES: Târgul ”Poveste de Crăciun” revine în curtea Operei Comice pentru Copii după o pauză forţată cauzată de pandemie. Cum va fi ediţia din acest an?

Felicia Filip: Târgul de Crăciun a fost prezent, de opt ani, în fiecare an, pentru că şi atunci când am fost în pandemie noi am avut filmări, am avut spectacol pe care apoi l-am postat în online, pe aplicaţia noastră Opera Copiilor, şi în momentul de faţă, practic, Opera Comică pentru Copii deschide Târgul de Crăciun, Povestea Târgului de Crăciun, pentru a opta oară (…). Totul este pus la punct. Spiriduşii noştri sunt peste tot şi, dacă ai nevoie de un sfat, dacă ai o întrebare fără răspuns, ei îţi vor da răspunsurile, te vor duce în locurile pe care tu doreşti să le vezi, acolo unde vrei să te joci.

AGERPRES: Târgul ”Poveste de Crăciun” vine în fiecare an cu o mulţime de surprize. Care vor fi surprizele din acest an?

Felicia Filip: Să începem, de exemplu, cu ieslea Pruncului Isus, ce se află la primul pas pe care îl faci în grădina Operei. Avem, de asemenea, patinoarul, avem caruselul, avem derdeluşul şi trenuleţul. Sunt patru elemente pe care copiii cu siguranţă le vor încerca, se vor da cu săniuţa pe derdeluş – trebuie spus faptul că derdeluşul este în exclusivitate al copiilor, pe când patinoarul, caruselul şi trenuleţul sunt pentru copiii de toate vârstele. La Opera Comică pentru Copii vom avea şi săniuţa zburătoare. Ca de fiecare dată, Moş Crăciun soseşte, ne vizitează pe fiecare dintre noi, venind în zbor într-o sanie trasă de reni. Şi ne-am gândit să-l întâmpinăm pe Moşul cu sania noastră care se află la mare înălţime şi care glisează, care trece printr-un traseu foarte bine stabilit, şi invităm părinţii sau bunicii să-şi lase copiii să urce în această săniuţă şi să prindă şi ei curaj să se ducă alături de copii să vadă ce frumos se zboară cu săniuţa noastră.

În continuare, dacă mergem mai departe, există târgul în târg. Sunt spaţii amenajate cu căsuţe unde se găsesc tot felul de minunăţii, de obiecte-cadouri, târgul cadourilor unde găsim tot felul de lucruri ce, sperăm noi, vor fi oferite şi primite cu plăcere. Dar, în afară de cadouri, există Târgul bunătăţilor. Sunt bunătăţi de peste tot care te îmbie cu mirosul, cu aspectul şi mai ales cu gustul lor.

Pe aleile târgului vom fi întâmpinaţi şi de muzică. Dar un alt fel de muzică, ce ne va fi oferită de pe scena colindătorilor de copiii de la Cantus Mundi. Şi dacă într-adevăr ne-am încărcat cu o putere extraordinară pentru că am luat prânzul sau micul dejun sau poate cina, după ce ne-am încărcat cu energie, este timpul să ne uităm şi în sacul nostru cu cadouri şi constatăm, fiecare în parte, că parcă ar mai trebui ceva pus acolo. Şi atunci dăm năvală la magazinul Operei Comice pentru Copii şi la librăria noastră. Şi acolo cu siguranţă ne vom umple desaga cu daruri, cu cărţi, cu momente de muzică, pentru că există acolo şi DVD-uri, şi CD-uri, şi cărţi, dar şi obiecte care te duc spre poveştile spectacolelor Operei Comice pentru Copii. După ce trecem prin magazin vom merge la fabrica de împachetat cadouri. Există şi un asemenea loc amenajat, unde spiriduşii, cine altcineva, ne ajută, ne îndrumă şi chiar ne lasă, sub supravegherea lor, să împachetăm chiar noi cadourile. Dar nu oricum, ci foarte artistic, cu tot felul de fundiţe, floricele, aşa cum ne place, pentru că avem la îndemână tot ce înseamnă să construieşti, să împodobeşti un cadou pe care vrei să-l oferi. Punem aceste cadouri cu mare grijă în sacul nostru de cadouri şi punem săculeţul în spate.

Da, dar trebuie să existe şi o poză – avem un colţ foto care să imortalizeze momentul cu noi plini de fericire, cu ochii sclipind, cu zâmbetul pe buze şi mai ales cu împlinirea faptului că avem în spate o desagă plină cu cadouri pe care le vom oferi.

AGERPRES: La ediţia din acest an veţi prezenta publicului şase spectacole cu peste 120 de reprezentaţii care vor avea loc în cele peste 30 de zile ale târgului. Ce spectacole vor putea fi văzute şi cum reuşiţi să faceţi faţă la un volum atât de mare de spectacole?

Felicia Filip: În grădina Operei Comice pentru Copii, în Târgul nostru de Crăciun există şi partea artistică, adică spectacolele pe care le avem şi care vor fi prezentate pe cele trei scene din sălile Operei Comice pentru Copii, însemnând Sala mare de spectacol, Salonul Mozart şi Salonul UnderGrant. Trebuie să ştiţi că există un număr de 121 de spectacole în această perioadă. Între 25 noiembrie şi 29 decembrie vor fi 121 de spectacole şi, pe deasupra, 25 de nopţi ale spiriduşilor. Toate acestea se întâmplă aici. Astfel, de sâmbătă, trei weekend-uri la rând, va fi prezent, pe Scena mare a Operei Comice pentru Copii, “Spărgătorul de nuci”, celebrul balet al lui Ceaikovski, cu mare succes, unde artiştii balerini ai Operei Comice pentru Copii vor da viaţă personajelor şi acţiunii din această frumoasă poveste. Avem un răgaz de câteva zile în care facem ultimele pregătiri pentru spectacolul deja tradiţional “Poveste de Crăciun”, ce va avea loc în datele de 17 şi 18 decembrie. Iniţial, a fost câte un spectacol pe zi, s-au vândut biletele instantaneu şi am mai pus un al doilea spectacol în fiecare zi. S-au dus cu aceeaşi viteză şi am avut obligaţia bucuroasă de a pune un al treilea spectacol. Aşadar, în aceste date 17 şi 18 în fiecare zi câte trei spectacole cu “Poveste de Crăciun”, practic cu casa închisă.

O noutate pe care o avem este faptul că între Crăciun şi Anul Nou, la Opera Comică pentru Copii, se simte parfumul valsului vienez şi acea stare de bucurie, de a face glume, de a face farse, de a fi comic, de a te bucura, este vorba de spectacolul de operetă “O noapte la Veneţia”. Cum spuneam, este plin de farmec şi de şarm şi personajele sunt atât de frumos zugrăvite, conturate, în ceea ce înseamnă Sărbătoare de Crăciun. Acestea sunt spectacolele din Sala mare. Urmează apoi Salonul Mozart. În Salonul Mozart îl avem prezent pe Bogdan Munteanu, magicianul expres al nostru, în spectacolele “Magic Way”, la care de asemenea locurile toate sunt ocupate şi se joacă, evident, cu casa închisă. Şi, pentru a avea din nou parfumul anotimpurilor, este vorba de Vivaldi, cu anotimpurile, toamna şi iarna.

În Salonul UnderGrant este din nou o mare surpriză, este o avalanşă de cereri din partea tinerilor spectatori, tineri spectatori ce cuprind vârstele 0-3 ani. Personajul care este iubit atât de mult se cheamă Bubu. Acest Bubu deja şi-a făcut apariţia la sfârşitul stagiunii trecute cu mare succes. Copiii l-au iubit, părinţii, mămicile şi tăticii l-au iubit foarte mult pe Bubu, de aceea acum el se răsfaţă şi este asaltat de copii. Îndemnul nostru este veniţi aici, la Opera Comică pentru Copii, în Salonul UnderGrant, pentru a vă întâlni cu Bubu.

Acestea sunt în mare activităţile, sau, altfel spus, surprizele cu care noi aşteptăm publicul, vizitatorii noştri, şi atât în grădină, cât şi în sălile de spectacol, aşteptăm să avem peste 15.000 de vizitatori.

AGERPRES: Vizitatorii, cei mai mici, bineînţeles, vor avea posibilitatea de a se întâlni cu personajele din poveşti, cu actorii, care interpretează personajele din poveştile Operei Comice pentru Copii?

Felicia Filip: Sigur că da. Am pomenit de noaptea spiriduşilor. Ei sunt cei care au creat spaţii de poveste, spaţiile din clădirea Operei Comice pentru Copii, acele spaţii cu care spectatorii nu sunt familiarizaţi, sunt căile pe care circulă artiştii, sunt locurile în care ei studiază, în care se antrenează, cabinele lor, acolo unde se îmbracă, spaţiile unde ţinem şedinţe, chiar spaţiul acesta în care noi vorbim şi toate acestea capătă de această dată un farmec aparte, pentru că spiriduşii au împodobit toate aceste spaţii pentru sărbătoarea Crăciunului şi ei sunt cei care îi vor conduce pe vizitatori, vor face cunoştinţă cu personaje din spectacolele noastre, vor lua legătura cu alţi spiriduşi ce încearcă să facă surprize. Vor fi scene care vor surprinde plăcut publicul nostru şi chiar vor intra în joaca pe care noi am provocat-o.

AGERPRES: Din 2 decembrie la Târgul ”Poveste de Crăciun” va veni şi Moş Crăciun. Cum va fi interacţiunea copiilor cu el?

Felicia Filip: După ce el va ateriza din zborul lui condus de reni, în sania lui, va parca sania şi renii lângă bradul minunat de Crăciun şi va intra în casa lui. El are casa lui la noi, la Opera Comică, o casă care are acel şemineu unde arde focul şi totul este înconjurat de starea de sărbătoare. Există cadouri, colţuri uşor luminate care te atrag şi vrei să descoperi ce se află acolo şi constaţi că fiecare colţ de aici îţi creează o stare de linişte, de siguranţă, parcă e căuşul palmei pe care l-ai visat întotdeauna şi doreşti să stai acolo. Se simte mirosul de ceai, pentru că Moş Crăciun ştie cum să primească vizitatorii. (…) În urma vizitei pe care o vom face Moşului, acesta ne va da cadouri, sfaturi, ne va săruta pe frunte şi ne va da acea stare şi putere de bine pentru a lua din nou în piept viaţa de zi cu zi din afara Târgului de Crăciun.

AGERPRES: Opera Comică pentru Copii vine în fiecare stagiune cu spectacole în premieră şi diferite programe şi ateliere pentru spectatorii săi. Ce propuneri mai are Opera Comică pentru Copii?

Felicia Filip: Stagiunea actuală, 2022-2023, a fost deschisă cu o premieră. Am început stagiunea cu o premieră, am continuat în următoarea săptămână cu o altă premieră la Salonul Mozart, iar pentru anul ce vine, anul 2023, însemnând a doua parte a stagiunii noastre, avem în pregătire premiera cu spectacolul de operă “Elixirul dragostei” de Donizetti. Apoi avem, de asemenea, spectacole la Salonul Mozart şi, bineînţeles, în salonul UnderGrant, fie că vorbim de “Heidi, fetiţa munţilor”, care se desfăşoară la Salonul UnderGrant, sau de spectacolele, cum spuneam, în premieră, de la Salonul Mozart. În plus, reluăm producţiile, marile producţii, fie că vorbim de “Sunetul muzicii” sau de “School of rock” şi încheiem stagiunea tot cu o premieră, pentru că există atelierele de musical şi vor avea, vor încheia munca lor cu un spectacol în premieră care se cheamă “School of musical”.

Aşadar, avem în fiecare moment lucruri noi de făcut, surprize pe care le prezentăm şi toate acestea sunt într-un fel sau altul şi într-o profundă legătură cu publicul, pentru că avem grijă din timp să facem acele sondaje prin care întrebăm în primul rând locuitorii oraşului, locuitorii sectorului şi mai ales publicul ce calcă pragul Operei Comice pentru Copii, în primul rând dacă sunt mulţumiţi de ceea ce au petrecut aici, de calitatea spectacolelor, dacă doresc alte titluri de spectacole. Practic, publicul este într-o strânsă legătură cu noi şi practic spectatorii fac parte din clubul de prieteni ai Operei Comice pentru Copii.

AGERPRES: Sunteţi manager al Operei Comice pentru Copii din 2014. Aţi venit din postura de artist şi aţi trecut la cea de manager cultural. Ce v-a îndemnat să faceţi acest pas?

Felicia Filip: Trebuie să vă spun că sunt alături de ideea din care s-a născut Opera Comică pentru Copii de la bun început. Am făcut parte din grupul care a susţinut Opera Comică pentru Copii de când a apărut şi în ultima perioadă dinaintea devenirii mele manager al Operei, o perioadă am fost director artistic, după care, iată, a fost pasul următor, firesc aş spune, de a fi managerul instituţiei.

AGERPRES: Nu v-a fost frică, între ghilimele, să veniţi într-o instituţie care lucrează cu cel mai neîngăduitor public – copiii?

Felicia Filip: Aş spune despre copii că ei nu sunt neîngăduitori, ei sunt oglindă a faptelor pe care le trăiesc, în sensul în care sunt foarte sinceri. Ei nu sunt, între ghilimele, bine crescuţi. Dacă nu-ţi place ceva, atunci stai cuminte sau spui mai târziu că nu ţi-a plăcut, eşti discret. Ei sunt acele minunăţii, acele creaţii minunate care, dacă iubesc, dacă sunt cuceriţi de ceea ce se întâmplă, i-ai câştigat, sunt ai tăi. Dacă lucrurile nu sunt bine făcute, vei vedea că ei nu sunt atenţi, deci te-au taxat în sensul acesta. La noi se întâmplă miracolul, copiii sunt atât de copleşiţi, aş putea spune, în modul cel mai frumos al cuvântului, de ceea ce se întâmplă pe scenă, pentru că este culoare, este arhitectura decorurilor, sunt luminile, sunt toate aceste efecte, şi apoi sunt artiştii, artiştii care parte din ei par a fi de vârsta copiilor, pentru că sunt tineri absolvenţi ai universităţilor de muzică şi sunt atât de tineri încât sunt de-a dreptul copii. Au această bucurie de a cânta, de a dansa, de a se dărui, care cucereşte instant, şi atunci există această legătură între publicul tânăr, publicul acesta format din copii, şi scenă.

Ei sunt acaparaţi de personajele pozitive, ţin cu ele şi, atunci când cineva, Zâna cea bună, de exemplu, o caută pe Cenuşăreasa să o îndrume şi să o îmbrace, să facă acel farmec extraordinar şi întreabă publicul “Aţi văzut-o pe Cenuşăreasa?, toată sala spune unde a văzut-o. (…) Şi sunt împotriva personajelor rele, Baba Cloanţa sau Zâna Rea sau Balaurul, toate aceste personaje. Copiii sunt cuceriţi.

Mie nu mi-a fost teamă să vin aici, pentru că de-a lungul carierei mele am avut de-a face cu copii. Să vă spun că după ce mi-am terminat liceul am predat vioara, eu am absolvit Liceul de Artă din Piteşti la vioară, 12 ani de vioară, după care am mers în oraşul meu natal şi am predat vioara copiilor de 6, 7, 8 ani şi vreau să vă spun doi ani am fost profesor şi, în momentul în care ne-am despărţit, copiii pe care i-am lăsat au suferit foarte mult pentru că ne-am despărţit. Am fost un profesor cald, dur atunci când a fost cazul, dar ei m-au iubit aşa cum am fost.

Apoi a urmat cariera mea internaţională şi în teatrele de pe patru continente, unde am cântat, teatre de mare anvergură, am avut ocazia să văd îndeaproape, în detaliu, ce înseamnă munca într-o instituţie de acest gen, fie că vorbim de partea de ateliere, de partea de organizare, de partea artistică, toate, în plus ce se întâmplă pe scenă, cum procedezi şi cum eşti tu alături de mari artişti, colegi pe care îi întâlneşti şi bucuriile cele mai mari au fost când pe marile scene m-am întâlnit cu foşti colegi de universitate şi iată, pe marile scene ne întâlnim, să creăm împreună spectacole, fie că e vorba de premiere sau spectacole de anvergură cărora le-am dat viaţă în această perioadă.

Astfel, am înţeles ce înseamnă să conduci o instituţie de marcă. În plus, îl am alături de mine pe soţul meu, regizorul de operă Cristian Mihăilescu, ce la rândul lui este numit creator de opere, pentru că a fost manager, director general la Teatrul Liric din Constanţa, pe care l-a făcut Operă, apoi a mers la Teatrul Muzical din Braşov, pe care l-a făcut Operă, deci are o activitate bogată de conducere a unei instituţii de profil şi atunci mi-a fost alături, îmi este alături şi, în plus, eu cer sfaturi şi acum şi sunt receptivă la orice coleg.

În plus, mă bucur de succesele pe care le au alţi manageri de instituţii, pentru că asta te ajută şi dacă vrei să fii mai bun, eşti mai bun făcând lucruri de înaltă calitate, nu discutând, nu aducând în discuţie calitatea colegilor tăi. Deci să fii tu mai bun prin forţele tale. Aici este o competiţie a calităţii culturale, a educaţiei. Practic, nu este competiţie între instituţii, este competiţie cu tine însuţi şi cu echipa pe care o supraveghezi, cu care mergi înainte, să fie din ce în ce mai bine fiecare în parte. Competiţia este între colectivele ce construiesc echipa Operei Comice pentru Copii.

Ceea ce facem noi aici, la Opera Comică pentru Copii, este dovada de dragoste cu care aşteptăm publicul. De ce dovadă de dragoste? Pentru că de fiecare dată primim dovada de dragoste a lor spre noi, iubirea lor, aplauzele lor, cuvintele lor frumoase, susţinerea pe care ne-o arată de fiecare dată atunci când poate că trecem prin perioade nedorite. Ei ne sunt aproape şi ne dau puterea să mergem mai departe. 

Asociația Industrii Creative, inițiator al Classix Festival, cu sprijinul partenerului principal al ediției 2022, Kaufland România, a organizat vineri, 18 noiembrie 2022, la Palatul Braunstein din Iași, un eveniment în care s-a anunțat atât direcția artistică a ediției din 2023 a festivalului, Metamorfoza, dar și prezentarea proiectelor câștigătoare ale burselor de creație artistică Classix In Art.

Classix In Art a oferit 5 burse a câte 1000 euro pentru tineri artiști, liberi profesioniști, artiști independenți și studenți din toată țara, în cinci domenii diferite, iar câștigătorii acestora sunt: Alina Tofan (coregrafie / performance), Adrian Manolescu (new media), Adrian Cîrdei – Harcea Parcea (arte plastice), Martyna Benedyka (muzică) și Ioana Teodora Savu (artă dramatică). 

Alina Tofan este actriță/performer, artistă multidisciplinară ce migrează constant între mai multe teritorii artistice, experimentând formate hibride, precum și co-fondatoare PLASTIC Art Performance Collective, unde de câțiva ani, a introdus eco-performance-ul ca practică și viziune pe scena culturală românească. În prezent este la doctorat – UNArte unde încearcă să dezvolte propria metodologie privind eco-performance-ul.

Adrian Manolescu – Adistu este artist digital ce explorează animație, video-mapping, VFX, instalații multimedia, holograme, VR și artă digitală printată, cu prezențe în cadrul Berlin Festival of Lights, Anim’est, Boom Portugalia, Burning Man SUA, Crest Theater Los Angeles, OFFOff Cinema Ghent, Utopia Cinema Toulouse etc., regizor de videoclipuri și filme suprarealiste, profesor de artă digitală și directorul festivalului itinerant Tripoteca.

Adrian Cîrdei – Harcea Parcea este un street artist ieșean activ de 10 ani, arhitect, ilustrator și activist, ce a realizat lucrări variate, de la intervenții subtile în țesutul urban, la murale de mari dimensiuni sau instalații, prin care încearcă să conteste modalitatea în care omul de rând se raportează la ce îl înconjoară și să îl sensibilizeze cu privire la chestiuni neglijate sau probleme sociale.

Martyna Benedyka este o soprană și artistă vizuală poloneză care lucrează în mai multe medii diferite, inclusiv pictură, fotografie, instalații, video și artă sonoră, ce a absolvit cu o diplomă de primă clasă BA (Hons) în pictură artistică în 2014 de la Gray’s School of Art, Scoția, Marea Britanie și, în prezent, studiază vocea la Universitatea Națională de Arte George Enescu.

Teodora Savu este un dramaturg şi regizor de teatru la început de drum, ce a absolvit cursurile de licenţă şi de masterat din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, specializarea Arta Regizorului de Teatru iar, după absolvirea ciclului de masterat, a înclinat şi spre zona de dramaturgie.

Evenimentul a debutat cu un microrecital susținut de Orchestra de Cameră „Sonos Alumni” a Universității Naționale de Arte „George Enescu”, coordonată de Lector Univ. Dr. Tudor Bolnavu și Asist. Univ. Dr. Bogdan Onofrei, care au interpretat Divertismentul în Fa Major K 138 de W. A. Mozart. Evenimentul a fost prezentat de Vlad Alui Gheorghe.

Demersul apelului de proiecte Classix In Art (lansat pe 1 martie) a venit ca o formă de suport și încurajare a practicii artistice, amintindu-ne faptul că arta și creativitatea pot exprima ceea ce uneori cuvintele nu reușesc. Tematica proiectelor din acest an a fost „pace”, iar la finalul celor trei luni de rezidență creativă, artiștii selectați au prezentat câte un proiect relevant pentru sfera lor de interes și a practicii lor artistice. Au fost vizate proiectele care au un impact în comunitate și care pot contribui la revitalizarea vieții culturale.

În cadrul evenimentului, pe lângă prezentarea proiectelor câștigătoare ale burselor Classix in Art, organizatorii au anunțat și direcția artistică a celei de-a patra ediții a Classix Festival, care este “Metamorfoza”. Un număr limitat de abonamente pentru Classix 2023, ce va avea loc în perioada 26 februarie – 4 martie 2022, au fost puse în vânzare și pot fi achiziționate la prețul de 450 lei + taxe online, pe platforma iabilet.ro și pe www.classixfestival.ro

Organizatori: Asociația Industrii Creative, Showberry

Partener principal: Kaufland România

***

Asociația Industrii Creative este organizator al festivalurilor Rocanotherworld și Classix din Iași, având drept scop revitalizarea culturală a orașului, angrenarea comunităților creative și implicarea în viața civilă a societății prin acțiuni care promovează spiritul proactiv, contributiv și participativ.

Showberry, membru AROC (Asociatia Romana a Organizatorilor de Concerte si Evenimente Culturale),este un startup câștigător al programului Investește în oameni! Din 2015 dezvoltă proiecte culturale și creative, fiind unul dintre principalii promotori de concerte publice și evenimente tematice din regiunea de nord-est a României. Din 2016 este co-organizator al festivalului Rocanotherworld iar din 2020 a Classix Festival, alături de Asociația Industrii Creative.