Ucraina a câștigat concursul Eurovision 2022,  în finala care a fost transmisă sâmbătă noaptea în direct și în exclusivitate la TVR 1 și TVR Internaţional.

Reprezentanții Ucrainei, Kalush Orchestra, care au interpretat piesa Stefania au câștigat concursul Eurovision 2022. Ei au primit din partea publicului 439 de puncte, care i-au propulsat în fruntea clasamentului, cu un total de 631 de puncte. Votul final a constat din votul juriilor din fiecare țară (pondere de 50 la sută) și votul publicului.

Sprijinul pentru piesa care a reprezentat Ucraina la Eurovision, „Stefania”, o piesă dedicată mamelor, interpretată de Kalush Orchestra, a crescut de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie.

Podiumul Eurovision a fost completat de Marea Britanie – reprezentată de Sam Ryder cu „Space Man” – 466 puncte, şi Spania, reprezentată de Chanel cu „SloMo” – 459 puncte.

România, cu piesa Llamame, interpretată de WRS, a încheiat concursul pe locul 18, cu 65 de puncte,  iar Republica Moldova, cu Trenulețul interpretat de Zdob și Zdub și  Advahov Brothers, pe locul 7, cu 253 de puncte.

Spectacolul de la Torino a fost deschis cu piesa „Give Peace a Chance” a lui John Lennon.

Prezentatorii show-ului de la Torino au fost cântăreţul britanic Mika, Laura Pausini şi Alessandro Cattelan, fost prezentator X-Factor în Italia.

Sursa / Foto. TVR 1

Wrs, cu piesa Llamame, s-a calificat, joi seară, în Finala Eurovision 2022. Reprezentantul României a concurat cu numărul 13, în a doua semifinală, care a fost transmisă în direct la TVR 1 și TVR Internaţional.

Alături de România s-au calificat în finală Belgia, Cehia, Azerbaidjan, Polonia, Finlanda, Estonia, Australia, Suedia și Serbia.

Andrei Ursu, alias wrs, este un artist multidisciplinar cu o viziune unică. Înainte de a-și începe cariera de cântăreţ, a lucrat ca backup dancer în televiziune și pentru alți artiști, urmând exemplul părinților săi, ambii dansatori de muzică populară. În anul 2015, si-a inceput cariera muzicală cu trupa SHOT. Doi ani mai târziu a părăsit proiectul si s-a mutat la Londra.

„Ca să ai succes în orice domeniu trebuie să cunoşti dezamăgiri. Şi într-adevăr în 2017 am avut o perioadă destul de grea. Am cedat la un moment dat. Şi am plecat din ţară pentru 6 luni, m-am angajat ca barman în Londra şi acolo mi-am dat seama cât de tare mi-e dor de muzică şi de studio pentru că  fusesem dezamăgit. Şi e fix ca într-o relaţie când eşti dezamagit: ori am nevoie de o pauză, ori o terminăm. Lucrând acolo în bar, turnam beri sau ce mai faceam, stergeam pe jos pe acolo. Şi într-un bar în centrul Londrei, adică era full de oameni. Am muncit ca un nebun acolo. Dar a fost o terapie prin muncă”, a povestit artistul, citat de TVR.

Finala Eurovision 2022 va avea loc pe 14 mai, la Torino, în Italia, și va fi transmisă de TVR 1 și TVR Internațional.

Potrivit caselor de pariuri internaţionale, Ucraina, care a concurat în prima semifinală și a fost selectată, este marea favorită, reprezentată de Kalush Orchestra, cu piesa „Stefania”. Foarte mulţi telespectatori din Europa îşi vor folosi voturile ca un fel de declaraţie de solidaritate cu Ucraina în urma invaziei ruse.

Eurovision a ajuns la cea de-a 66-a ediţie, după ce cea din 2020 a fost anulată din cauza pandemiei.

Despre Eurovision:

Sub sloganul “The sound of beauty”, Eurovision Song Contest 2022 a adus, pe scena din Torino, reprezentanţii celor 40 de ţări înscrise în competiţie: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru,  Cehia, Danemarca, Estonia, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Ţărilor de Jos, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie.

Eurovision Song Contest este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională, organizată de EBU – cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. European Song Contest (ESC) se desfăşoară în fiecare an, începând din 1956. Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume, fiind transmis atât în Europa, cât şi în Australia, Asia şi Statele Unite.

Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993. Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Doi dintre cei mai valoroși actori din România,  nume de referință pentru lumea filmului și a teatrului, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț vor fi onorați la cea de-a 16-a ediție a Premiilor Gopo cu Premiul pentru întreaga carieră. Cele două personalități vor fi premiate în cadrul evenimentului care celebrează performanțele creatorilor români din domeniul cinematografiei, organizat pe 3 mai, la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale’’ din București, și transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro.

Cu o carieră artistică impresionantă, care se întinde peste șase decenii și jumătate, Victor Rebengiuc este unul dintre cei mai importanți actori de film, teatru și televiziune din România. S-a născut în București, la 10 februarie 1933, a debutat pe marele ecran în 1956, în lungmetrajul Mândrie (Marius Teodorescu), iar în 1964 a cucerit publicul în rolul magistral din Pădurea spânzuraților (r. Liviu Ciulei). Generații întregi de cinefili l-au admirat în Moromeții (r. Stere Gulea, 1987), în producțiile regizate de Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Prea târziu, Terminus paradis, Niki Ardelean, colonel în rezervă, Tertium non datur), în filmele lui Dan Pița (Tănase Scatiu, Dreptate în lanțuri, Faleze de nisip, Omul zilei), sau în lungmetraje recente și foarte premiate precum Medalia de onoare (r. Călin Peter Netzer, 2009), Câinele japonez (r. Tudor Cristian Jurgiu, 2013 – film pentru care a obținut un alt Premiu Gopo) sau Aferim! (r. Radu Jude, 2015). Celor peste 70 de roluri pe care le-a interpretat cu măiestrie în film, li s-au alăturat, de-a lungul carierei, alte 200 de personaje cărora le-a dat viață pe scenele teatrelor din România.  

Între anii 1991 și 1996 a fost rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, care în 2008 i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Printre numeroasele premii și distincții oferite legendarului actor de-a lungul carierei sale se numără Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2017). Figură majoră a culturii române, dar și o voce puternică a societății civile, Victor Rebengiuc a participat la Revoluția Română, iar apoi, de-a lungul anilor, s-a implicat activ în modelarea societății românești. Pentru performanțele excepționale de pe scena teatrului, a fost recompensat cu nenumărate Premii UNITER pentru Cel mai bun actor în rol principal, cu Premiul pentru întreaga activitate în 2003, iar în 2014 cu cel pentru Excelență. Festivalul Internațional de Film Transilvania i-a acordat în 2004 Premiul de excelență pentru întreaga carieră. 

,,Un diamant al teatrului și filmului autohton’’, așa cum este adesea descrisă de presa din România, actrița Mariana Mihuț s-a remarcat în lumea cinematografiei încă de la debutul său din Pădurea spânzuraților (r. Liviu Ciulei), prima sa apariție pe marele ecran alături de Victor Rebengiuc, partenerul său de viață și de scenă încă din 1965. Și-a descoperit pasiunea pentru actorie în copilărie și a ales să-și urmeze visul, devenind chiar din primii ani ai carierei una dintre cele mai apreciate apariții de pe scena teatrului. Farmecul său aparte, talentul cu care fusese înzestrată și pasiunea pentru munca sa artistică i-au asigurat un drum încununat cu succese. 

Exponentă de marcă a generației de aur a actoriei românești, a interpretat roluri memorabile în filme precum De ce trag clopotele, Mitică? (1981) și Balanța (1992), ambele în regia luiLucian Pintilie, Cei care plătesc cu viața (r. Șerban Marinescu, 1989), Capcana (r. Manole Marcus, 1974), Ultima frontieră a morții (r. Virgil Calotescu, 1979), Cel mai iubit dintre pământeni (r. Șerban Marinescu, 1993), Diminețile unui băiat cuminte (r. Andrei Blaier, 1967),  Profetul, aurul și ardelenii (r. Dan Pița, 1978), Un echipaj pentru Singapore (r. Nicu Stan, 1982), Fructe de pădure (r. Alexandru Tatos, 1983), Nunta mută (r. Horațiu Mălăele, 2008) sau Tatăl fantomă (r. Lucian Georgescu, 2011), unde a încântat publicul într-o apariție episodică alături de Victor Rebengiuc. Mița Baston din filmul De ce trag clopotele, Mitică? va rămâne, probabil, unul dintre cele mai reușite personaje feminine din întreaga noastră cinematografie. 

În teatru, Mariana Mihuț a dat viață unui număr impresionant de personaje remarcabile, pentru care a fost recompensată cu distincții importante. Palmaresul său include cinci Premii UNITER pentru interpretare, dar și Premiul de Excelență, acordat în 1997, și Premiul pentru întreaga activitate (2018). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii.

Un omagiu adus activității lor artistice impresionante, Premiile pentru întreaga carieră, oferite de Apa Nova – o companie Veolia, le vor fi înmânate actorilor Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, în cadrul Galei Premiilor Gopo 2022. Evenimentul va avea loc pe 3 mai și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro. Lista completă a nominalizărilor este disponibilă online și poate fi consultată aici.

În așteptarea evenimentului, iubitorii de film de pretutindeni sunt invitați să se alăture campaniei UNIȚI PRIN FILM, trimițând 2 euro printr-un SMS cu textul FILM, la 8840. Toate fondurile obținute în cadrul campaniei vor fi distribuite către profesioniștii din industria ucraineană de film cu ajutorul Coaliției Internaționale pentru Cineaști aflați în situații de Risc (ICFR).

***

Premiile Gopo 2022 sunt organizate de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc.

Finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei, Dacin Sara, Babel Communication

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ArCub.

Sponsori principali: Apa Nova – o companie Veolia, Banca Transilvania, Cellini, Promenada

Mall București, Promenada Mall Sibiu

Sponsori: Aqua Carpatica, IQOS, Conceptual Lab by Theo Nissim

Parteneri: BlackCab, Domeniile Averești, Domeniile Sâmburești, Reea, Ginissima, GETT’S Salons, Pop Cola

Servicii profesionale: PWC

Parteneri media principali: VOYO, PRO CINEMA

Parteneri media: ROCK FM, Libertatea, ELLE, VIVA!, A List Magazine, Radio România

Cultural, Cinemap, Zile și Nopți, Films in Frame, Decât O Revistă, IQAds, Urban.ro, Life.ro,

The Woman, Revista BIZ, Hot News, Cover Stories, LiterNet, Movie News, All about Romanian Cinema (AaRC).

Partener monitorizare: mediaTRUST