Connect with us

Oameni

Povestea lui Robert Gatman, tânărul implicat în crearea unei inimi artificiale: Am devenit mai puternic

Published

on

Ştie ce înseamnă suferinţa, pentru că la vârsta de doi ani a fost diagnosticat cu o afecţiune a inimii, a luptat pentru viaţa sa, iar acum vrea să-i ajute şi pe alţii să descopere speranţa. A luat boala ca pe … un dar, pentru că l-a făcut mai puternic. De aproape un an, Robert Gatman, student al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” din Iaşi – Facultatea de Bioinginerie, este membru al echipei Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS, care a creat o inimă artificială care poate funcţiona fără întrerupere şi 100 de ani.

”La nivel de subconştient îţi doreşti să faci ceva pentru oamenii care suferă de boli cardiovasculare, mai ales că ştiu problema şi din ipostaza pacientului şi vreau să îi ajut pe cei care suferă”, mărturiseşte Robert Gatman.

La vârsta de doi ani, a fost diagnosticat cu o afecţiune gravă la nivelul inimii.

“La vârsta de doi ani am fost diagnosticat cu probleme la valva aortică. A fost o copilărie mai grea, un pic mai diferită faţă de cea a altor copii. Când eşti copil e greu de înţeles de ce alţi copii pot să facă sport şi tu nu. Cu ajutorul părinţilor, care m-au susţinut mereu, am devenit mai puternic. Consider că în viaţă nu trebuie să laşi capul în jos, ci trebuie să joci cu cărţile pe care ţi le dă. Această boală nu o văd ca pe un blestem, o văd ca pe un dar, pentru că m-a făcut mai puternic şi să ajut la rezolvarea unor probleme globale”, ne spune Robert.

Advertisement

La 18 ani, a suferit o intervenţie chirurgicală la Institutul de Cardiologie din Chişinău, ocazie cu care i-a fost înlocuită valva afectată cu una mecanică.

“Dacă e linişte în jurul meu se poate auzi cum bate această valvă. În momentul în care mi s-a spus că voi face o intervenţie chirurgicală, am fost puţin circumspect. Nimeni nu îşi doreşte să fie operat. (…) Ulterior, mi-am dat seama că asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Datorită doctorilor de la Institutul de Cardiologie din Chişinău operaţia a decurs cu succes şi acum mă simt mult mai bine”, povesteşte Robert Gatman.

De atunci, viaţa sa a luat o altă turnură.

“Această experienţă m-a făcut mai puternic şi m-a determinat să mă implic în domeniul cardiovascular ca bioinginer şi să ajut persoanele care au astfel de probleme. De când mă ştiu doream să mă implic în domeniul cardiovascular. Iniţial, îmi doream să fiu chirurg cardiolog, dar ulterior am aflat de Facultatea de Bioinginerie. De mic copil mi-au plăcut Medicina, dar şi disciplinele reale, precum Fizica şi Matematica. După operaţie am decis că bioingineria e specializarea perfectă pentru mine”, declară pentru AGERPRES Robert Gatman.

Citește continuarea materialului pe Agerpres, aici.

Oameni

Dragoș Popa, un tânăr lider al culturii românești. De la primul festival de muzică la succesul național

Published

on

Foto. Facebook @ Ecoul Pietrei Craiului

Într-o lume în continuă schimbare, tinerii români demonstrează că nu există limite pentru ambiție, inovație și succes. Dragoș Popa, un nume cunoscut în cultura românească, este un exemplu clar al acestei noi generații de lideri. La doar 16 ani, a pus bazele primului său festival de muzică, devenind astfel cel mai tânăr organizator de evenimente din țară. 11 ani mai târziu, acesta se afla pe aceeași scenă cu inconfundabila Felicia Filip, un moment ce părea de neimaginat la începutul carierei sale, potrivit unui reportaj realizat de Radio România Brașov FM pentru romaniadenota10.ro.

Acum, la 30 de ani, Dragoș continuă să se afirme pe multiple fronturi: manageriază un centru cultural, organizează festivaluri naționale de muzică, este jurnalist și face parte din comisii de jurizare pentru competiții de talie națională.

Dragoș Popa s-a născut și a crescut în Zărnești, orașul său natal, la poalele Munților Piatra Craiului. Deși în copilărie își dorea să devină doctor sau preot, muzica a fost cea care l-a atras cu adevărat. Talentul l-a moștenit de la bunicul său, care cânta la acordeon și muzicuță. La doar 16 ani, cu visuri mari și multă determinare, a conceput și pus în practică proiectul festivalului ”Ecoul Pietrei Craiului”, un eveniment care, la peste 14 ani de la înființare, atrage sute de participanți din toată țara.

„La vârsta de 16 ani, am reușit să pun pe picioare un festival. Nu a fost ușor, aveam nevoie de finanțe, așa că m-am dus direct la primar. La început, nu m-a crezut, dar i-am câștigat încrederea și am reușit să obțin banii necesari pentru a organiza evenimentul. A fost un pas mare pentru mine și pentru Zărnești,” a povestit Dragoș Popa pentru Radio România.

Advertisement

Așezat pe o fundație solidă de educație în domeniul muzical și jurnalistic, Dragoș nu s-a limitat doar la evenimentele locale, ci a dus activitatea Centrului Cultural Artist pentru Artă, pe care îl coordonează, dincolo de granițele județului Brașov, organizând evenimente în întreaga țară.

Felicia Filip, una dintre cele mai mari soprane ale României, a fost printre primii care i-au apreciat talentul: „Mi-a fost student, echilibrat, preocupat, mereu documentat. Sunt convinsă că Dragoș Popa va lăsa o amprentă distinctă în viața artistică din România.” De asemenea, maestrul Cristian Mihăilescu remarcă dedicarea și implicarea lui Dragoș: „Este peste tot! Organizând evenimente culturale și concursuri, sute de tineri au urcat pe scenă datorită lui.”

Într-o Românie unde provocările nu sunt puține, Dragoș Popa reprezintă dovada că tinerii din țara noastră pot transforma visele în realitate.

Sunteți invitați să îl cunoașteți pe Dragoș Popa pe site-ul www.romaniadenota10.ro, în cadrul unei ediții realizată de Bianca Bucă, redactor Radio România Brașov.

România de nota 10 este un proiect al rețelei Radio România Regional.

Advertisement

Continue Reading

Oameni

REPORTAJ Agerpres: Dorel Glomnicu – colecționarul care a strâns la un loc istoria radioului

Published

on

Convins că radioul este și va rămâne cea mai simplă și la îndemână sursă de informare, un fost lider de sindicat din Vâlcea cu o pasiune ieșită din comun pentru “cutiile vorbitoare” a strâns acasă în decurs de câteva decenii câteva sute de radioreceptoare, de la cele cu galenă, cu lămpi sau pe tranzistori și până la aparate de radio moderne.

Mulți ani angajat la cariera de cărbune din zona Berbești-Alunu, Dorel Glomnicu este un priceput electronist și spune că încă din copilărie a fost fascinat de aparatele de radio. Pe vremea când nici nu mergea la școală, a demontat bucată cu bucată radioul părinților ca să afle de unde vine vocea ce răzbătea în casă, pentru ca mai apoi, în timpul școlii, să învețe să le și construiască.

“Pasiunea este din copilărie, pentru ca în copilărie eram foarte, foarte curios și demontam tot ce îmi pica în mână, fie ca era mașinuță, fie că era un aparat de radio. Primul radio pe care l-am demontat a fost un radio pe lămpi, al părinților bineînțeles. La vremea respectivă era o bijuterie. Chiar și acum e o bijuterie, pentru ca e un radio care mergea și la lampă și la baterii, ceea ce era o raritate la vremea respectivă, dar și o necesitate pentru că nu exista curent electric în zonele rurale, mai ales. Aveam cinci sau șase ani. Știu sigur că nu eram la școală și l-am luat și l-am demontat să văd de unde vine vocea. Și din aproape în aproape l-am făcut bucăți și tot nu am descoperit de unde vine vocea. De fapt, eu voiam să și văd vocea, să și văd oamenii care vorbe sau care cântă. Sigur că nu mai există aparatul respectiv, dar cu mare greutate am găsit altul. L-am cumpărat și l-am restaurat. Am găsit și lampa, iar acum funcționează cu energia produsa de acea lampă”, povestește Dorel Glomnicu, fostul lider de sindicat al minerilor din Berbești și Alunu.

Peste ani, vrăjit de cutiile magice de la începuturile radioului, Dorel Glomnicu a început încet, încet să le și colecționeze. În aproape 30 de ani de la achiziționarea primei piese din colecția sa, a strâns acasă sute de aparate radio, de toate tipurile și din toate etapele istoriei tehnici. Pe lângă acestea, colecția vâlceanului mai cuprinde și patefoane, gramofoane, magnetofoane și alte aparate de redare a sunetului și a imaginii.

Advertisement

Citește continuarea reportajului aici.

Continue Reading

Oameni

Globurile de Aur 2025. Actorul român Sebastian Stan a câștigat premiul pentru cel mai bun actor într-o categorie majoră

Published

on

Foto. Rich Polk/GG2025

Actorul american de origine română Sebastian Stan a câștigat duminică seară, în cadrul celei de a 82-a ediții a Globurilor de Aur, premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie /musical, informează contul de pe rețeaua de socializare X dedicat acestor distincții decernate de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA), potrivit Agerpres.

Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur pentru rolul din filmul ‘A Different Man’ și a concurat în această categorie cu actorii Jesse Eisenberg (‘A Real Pain’), Hugh Grant (‘Heretic’), Gabriel LaBelle (‘Saturday Night’), Jesse Plemons (‘Kinds of Kindness’), Glen Powell (‘Hit Man’).

Este primul Glob de Aur obținut de Sebastian Stan după nominalizarea primită în 2023 pentru rolul din miniseria TV ‘Pam & Tommy’. Pentru evoluția sa din lungmetrajul ‘A Different Man’, el a fost recompensat cu premiul de interpretare masculină – Ursul de Argint – la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2024. În acest film, starul americano-român joacă rolul unui actor aspirant cu tumori faciale, care este supus unei proceduri estetice radicale pentru a-și schimba drastic aspectul, însă noul său chip de vis se transformă rapid într-un coșmar.

În 2024, premiul acestei categorii a fost câștigat de actorul Paul Giamatti, pentru rolul din filmul ‘The Holdovers’.

Advertisement

Cea de-a 82-a gală de decernare a Globurilor de Aur are loc la ora transmiterii acestor informații și se desfășoară la hotelul Beverly Hilton din Los Angeles. Evenimentul este prezentat de actrița Nikki Glaser.

Decernate pentru prima dată în 1944, Globurile de Aur recompensează cele mai bune interpretări și producții din industria cinematografică și de televiziune, grupate în 27 de categorii. 

Continue Reading