Connect with us

Oameni

Alexandru Stermin – un explorator modern al sufletului şi naturii

Published

on

Cadru universitar, licenţiat în biologie şi teologie, cu masterate în filosofie şi psihanaliză, Alexandru Stermin este un explorator al vremurilor moderne, ce a făcut înconjurul lumii pentru a-i vedea frumuseţile naturale, iar în ultimii ani încearcă să facă “înconjurul” omului, pentru a explora relaţia filosofică pe care acesta o are cu natura.

Pasiunea lui Sandu, aşa cum îi spun apropiaţii, pentru natură s-a născut şi a crescut pe dealurile din jurul satului natal, pe care l-a străbătut cu bucuria şi curiozitatea copilăriei.

“Eu am avut norocul să cresc la ţară, în Viştea de Sus, un sătuc de lângă Munţii Făgăraş, şi am venit pe lume într-o perioadă în care se schimba ceva fundamental. Bunicii mei făcuseră toată viaţa lor agricultură, dar părinţii mei au început să lucreze într-o fabrică dintr-un oraş de lângă şi când plecau la serviciu, erau la serviciu, când veneau de la serviciu, doar se schimbau şi plecau pe câmp. Erau tot timpul plecaţi, tot timpul aveau ceva de făcut şi eu eram de capul meu, pe dealuri, cu animalele. Cumva, am crescut în natură, în sălbăticie”, rememorează acesta anii copilăriei.

A urmat, în mod firesc, Facultatea de Biologie din Cluj-Napoca, oraş în care s-a simţit, la început, dezrădăcinat şi pierdut într-o metropolă ce nu avea nicio legătură cu localitatea în care s-a născut.

“Imaginează-ţi că eu, dintr-un sat de 200 de persoane, am venit în Cluj. Eu, când eram acasă, ştiam cine sunt, pentru că satul îmi spunea cine sunt şi ce fac şi participam la viaţa asta, a comunităţii. Mă duceam la biserică, eram integrat acolo şi credeam că acela e felul de a fi. Când am ajuns aici, în Cluj, mi-am dat seama că există o groază de feluri de a fi, că deja comunitatea nu mai spune cine eşti şi eu nu mai ştiam cine sunt”, afirmă Sandu.

Advertisement

S-a regăsit, în cele din urmă, în filosofie, după ce studiile teologice absolvite în paralel cu biologia l-au dezamăgit, în mod paradoxal, pentru că aveau răspuns la toate întrebările.

Citește continuarea materialului pe Agerpres, aici.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Oameni

Criticul literar Mircea A. Diaconu: Cultura poate face lumea mai bună

Published

on

Ziua Culturii Naţionale este o zi esenţială pentru poporul român şi trebuie să conştientizăm faptul că fenomenul culturii este unul viu, care poate face lumea mai bună şi tocmai de aceea, nu trebuie să ne raportăm doar la trecut, consideră criticul literar Mircea A. Diaconu, prorector al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava.

Într-un interviu acordat AGERPRES, Mircea A. Diaconu vorbeşte despre importanţa culturii, dar şi despre rolul educaţiei şi impactul inteligenţei artificiale asupra acestui domeniu.

“Inteligenţa artificială n-o să poată să sufere în locul unui om. Neputând să sufere, nu va putea crea o literatură care să exprime durerea, nostalgia, melancolia”, apreciază criticul literar.

El susţine că nivelul cultural scăzut se resimte inclusiv în comportamentul oamenilor.

Advertisement

“Nivelul cultural în general este scăzut şi nivelul cultural se resimte peste tot, adică pe stradă, în comportamentul oamenilor, în viaţa politică, lucrurile acestea care sunt mult mai vizibile decât altădată prin media. (…) Nivelul este jos, în general, pentru că, dacă noi urmărim nişte dezbateri, polemici din perioada interbelică sau de dinainte, din presa vremii, vedem care era nivelul intelectual şi anvergura celor care purtau aceste dezbateri. Acum, dezbaterile se poartă pe Facebook”, afirmă Mircea A. Diaconu.

AGERPRES: Domnule profesor, marcăm Ziua Culturii Naţionale. Este sau ar trebui să fie acesta un moment de sărbătoare pentru români?

Mircea A. Diaconu: Eu cred că este! Şi este foarte bine! Nici nu intră în discuţie faptul că trebuie să existe un moment în care, totuşi, să semnalăm faptul că există un reper sau există nişte repere la care trebuie să ne raportăm şi există un sol, până la urmă, care este chiar cultura română, care ne defineşte şi care ne asigură un fel de – prin raportare la trecut – continuitate şi legitimitate. Ziua Culturii Naţionale este o zi esenţială. Fireşte, există şi riscul sau poate fi invocat riscul că totul se reduce la o zi şi că în celelalte zile din an nu se întâmplă nimic. Numai că se întâmplă. Se întâmplă în cultura română lucruri şi, până la urmă, ceea ce trebuie să conştientizăm este că, de fapt, cultura este un fenomen viu. Nu ne raportăm doar la trecut. Prezentul contează şi contează nu numai din perspectiva aceasta a recuperării sau a celebrării trecutului, ci şi din perspectiva felului în care astăzi se construiesc lucruri şi suntem vii, până la urmă.

AGERPRES: Această zi este legată de poetul Mihai Eminescu, fără discuţie. Cum ar trebui să se raporteze românii la Mihai Eminescu?

Mircea A. Diaconu: Nici nu ştiu ce să spun acum, dacă a fost fericit sau nefericit faptul că Ziua Culturii Române coincide cu ziua lui Eminescu. Pentru că există riscul ca toată lumea – media, publicul, chiar oamenii de cultură – să se focalizeze oarecum şi inerţial, dar numai inerţial, pe celebrarea lui Eminescu şi să se scape din vedere ceea ce defineşte complex cultura română. Pe de altă parte, evident că în felul acesta pare să fie şi un mesaj. Mesajul este că reducem poate cultura română la ceea ce înseamnă artă literară, literatură, artă a cuvântului şi, pe de altă parte, că această artă a cuvântului îi datorează lui Eminescu foarte mult.

Advertisement

AGERPRES: Este Eminescu ceea ce ar trebui să fie el pentru cultura română?

Mircea A. Diaconu: Eu cred că este, adică există o istorie a receptării lui, există studii solide care vizează mutaţii de receptare. Evident că tocmai pentru că este vorba de un fenomen viu, există şi voci contestatare, există şi reacţii negative, dar asta nu prejudiciază, de fapt, în mod real, ceea ce a făcut Eminescu. Şi voiam să completez la chestiunea de mai devreme, inclusiv la nivelul fixării într-un fel a limbii literare româneşti, dar nu reducem contribuţia lui la asta, pentru că însăşi creaţia lui, după părerea mea, este un fenomen încă viu şi asta chiar dacă, evident, la nivel poetic lucrurile sunt în mişcare, paradigmele sunt în mişcare. Astăzi se scrie cu totul şi cu totul altfel. În acelaşi timp, există voci puternice de la, să spunem Mircea Cărtărescu şi Emilian Galaicu, până la ştiu eu cine din generaţii mai noi, care, într-un fel sau altul, explicit sau implicit, prin propria creaţie, legitimează sau se legitimează şi ca urmaşi ai lui Eminescu.

Citește continuarea interviului pe Agerpres, aici.

Advertisement
Continue Reading

Oameni

Povestea lui Robert Gatman, tânărul implicat în crearea unei inimi artificiale: Am devenit mai puternic

Published

on

Ştie ce înseamnă suferinţa, pentru că la vârsta de doi ani a fost diagnosticat cu o afecţiune a inimii, a luptat pentru viaţa sa, iar acum vrea să-i ajute şi pe alţii să descopere speranţa. A luat boala ca pe … un dar, pentru că l-a făcut mai puternic. De aproape un an, Robert Gatman, student al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” din Iaşi – Facultatea de Bioinginerie, este membru al echipei Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS, care a creat o inimă artificială care poate funcţiona fără întrerupere şi 100 de ani.

”La nivel de subconştient îţi doreşti să faci ceva pentru oamenii care suferă de boli cardiovasculare, mai ales că ştiu problema şi din ipostaza pacientului şi vreau să îi ajut pe cei care suferă”, mărturiseşte Robert Gatman.

La vârsta de doi ani, a fost diagnosticat cu o afecţiune gravă la nivelul inimii.

“La vârsta de doi ani am fost diagnosticat cu probleme la valva aortică. A fost o copilărie mai grea, un pic mai diferită faţă de cea a altor copii. Când eşti copil e greu de înţeles de ce alţi copii pot să facă sport şi tu nu. Cu ajutorul părinţilor, care m-au susţinut mereu, am devenit mai puternic. Consider că în viaţă nu trebuie să laşi capul în jos, ci trebuie să joci cu cărţile pe care ţi le dă. Această boală nu o văd ca pe un blestem, o văd ca pe un dar, pentru că m-a făcut mai puternic şi să ajut la rezolvarea unor probleme globale”, ne spune Robert.

Advertisement

La 18 ani, a suferit o intervenţie chirurgicală la Institutul de Cardiologie din Chişinău, ocazie cu care i-a fost înlocuită valva afectată cu una mecanică.

“Dacă e linişte în jurul meu se poate auzi cum bate această valvă. În momentul în care mi s-a spus că voi face o intervenţie chirurgicală, am fost puţin circumspect. Nimeni nu îşi doreşte să fie operat. (…) Ulterior, mi-am dat seama că asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Datorită doctorilor de la Institutul de Cardiologie din Chişinău operaţia a decurs cu succes şi acum mă simt mult mai bine”, povesteşte Robert Gatman.

De atunci, viaţa sa a luat o altă turnură.

“Această experienţă m-a făcut mai puternic şi m-a determinat să mă implic în domeniul cardiovascular ca bioinginer şi să ajut persoanele care au astfel de probleme. De când mă ştiu doream să mă implic în domeniul cardiovascular. Iniţial, îmi doream să fiu chirurg cardiolog, dar ulterior am aflat de Facultatea de Bioinginerie. De mic copil mi-au plăcut Medicina, dar şi disciplinele reale, precum Fizica şi Matematica. După operaţie am decis că bioingineria e specializarea perfectă pentru mine”, declară pentru AGERPRES Robert Gatman.

Citește continuarea materialului pe Agerpres, aici.

Continue Reading

Artiști

Alexandra Căpitănescu a câștigat „Vocea României” 2023 și premiul în valoare de 100.000 de euro

Published

on

Publicul a votat câștigătorul în Marea Finală Vocea României 2023! Iată cine a câștigat râvnitul trofeu și suma impresionantă de 100.000 de euro!

Vineri seara, pe data de 15 decembrie, în Marea Finală Vocea României 2023, au participat patru concurenți: Vlad Musta, din echipa Irinei Rimes, Alex Maxim din echipa lui Smiley, Melisa Antonesi, finalistă în echipa lui Theo Rose și Horia Brenciu și Alexandra Căpitănescu, din echipa lui Tudor Chirilă.

Marele câștigător din Finala Vocea României 2023 este Alexandra Căpitănescu!

Alexandra, în vârstă de 19 de ani, a obţinut cele mai multe voturi din partea publicului, după ce a cântat melodia „Alone” şi a avut un duet cu antrenorul Tudor Chirilă şi cu Adrian Nour.

Advertisement

Tânăra este din Galaţi şi este studentă la Facultatea de Fizică Medicală, dorindu-şi să devină fizician medical. Deşi întotdeauna a fost atrasă de ştiinţele exacte, are şi o pasiune puternică pentru muzică, fiind încă de mică fascinată de sunetul pe care îl scot păsările din curte. Alexandra a mărturisit că este o cu totul altă persoană când este pe scenă. În viaţa de zi cu zi este percepută ca retrasă şi cuminte. De altfel, ea spune că nu a avut prea mulţi prieteni şi că în copilărie prefera să stea la bunici şi să cânte singură, imaginându-şi că dă concerte.

Pe locul numărul II s-a clasat Vlad Musta, Melisa Antonesi pe locul al III-lea, iar Alex Maxim pe cel de-al IV-lea.

Continue Reading