Evenimente
Felicia Filip: Aşteptăm să avem peste 15.000 de vizitatori la Târgul de Crăciun; totul este pus la punct
Published
3 years agoon
Târgul ”Poveste de Crăciun” s-a deschis, vineri, în curtea Operei Comice pentru Copii, cu o mulţime de atracţii pentru vizitatori, de la derdeluş, carusel şi trenuleţ, până la cadouri şi bunătăţi culinare. Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii, a dezvăluit, într-un interviu acordat AGERPRES, surprizele oferite celor care vor trece pragul târgului.
”În grădina Operei Comice pentru Copii, în Târgul nostru de Crăciun, există şi partea artistică, adică spectacolele pe care le avem (…). Există un număr de 121 de spectacole în această perioadă. Între 25 noiembrie şi 29 decembrie vor fi 121 de spectacole şi, pe deasupra, 25 de nopţi ale spiriduşilor”, a povestit Felicia Filip.
Totodată, aceasta vorbeşte despre întâlnirea copiilor cu Moş Crăciun.
”El are casa lui la noi, la Opera Comică, o casă care are acel şemineu unde arde focul şi totul este înconjurat de starea de sărbătoare. Există cadouri, colţuri uşor luminate care te atrag şi vrei să descoperi ce se află acolo şi constaţi că fiecare colţ de aici îţi creează o stare de linişte, de siguranţă, parcă e căuşul palmei pe care l-ai visat întotdeauna şi doreşti să stai acolo. Se simte mirosul de ceai, pentru că Moş Crăciun ştie cum să primească vizitatorii”, mai spune Felicia Filip.

AGERPRES: Târgul ”Poveste de Crăciun” revine în curtea Operei Comice pentru Copii după o pauză forţată cauzată de pandemie. Cum va fi ediţia din acest an?
Felicia Filip: Târgul de Crăciun a fost prezent, de opt ani, în fiecare an, pentru că şi atunci când am fost în pandemie noi am avut filmări, am avut spectacol pe care apoi l-am postat în online, pe aplicaţia noastră Opera Copiilor, şi în momentul de faţă, practic, Opera Comică pentru Copii deschide Târgul de Crăciun, Povestea Târgului de Crăciun, pentru a opta oară (…). Totul este pus la punct. Spiriduşii noştri sunt peste tot şi, dacă ai nevoie de un sfat, dacă ai o întrebare fără răspuns, ei îţi vor da răspunsurile, te vor duce în locurile pe care tu doreşti să le vezi, acolo unde vrei să te joci.
AGERPRES: Târgul ”Poveste de Crăciun” vine în fiecare an cu o mulţime de surprize. Care vor fi surprizele din acest an?
Felicia Filip: Să începem, de exemplu, cu ieslea Pruncului Isus, ce se află la primul pas pe care îl faci în grădina Operei. Avem, de asemenea, patinoarul, avem caruselul, avem derdeluşul şi trenuleţul. Sunt patru elemente pe care copiii cu siguranţă le vor încerca, se vor da cu săniuţa pe derdeluş – trebuie spus faptul că derdeluşul este în exclusivitate al copiilor, pe când patinoarul, caruselul şi trenuleţul sunt pentru copiii de toate vârstele. La Opera Comică pentru Copii vom avea şi săniuţa zburătoare. Ca de fiecare dată, Moş Crăciun soseşte, ne vizitează pe fiecare dintre noi, venind în zbor într-o sanie trasă de reni. Şi ne-am gândit să-l întâmpinăm pe Moşul cu sania noastră care se află la mare înălţime şi care glisează, care trece printr-un traseu foarte bine stabilit, şi invităm părinţii sau bunicii să-şi lase copiii să urce în această săniuţă şi să prindă şi ei curaj să se ducă alături de copii să vadă ce frumos se zboară cu săniuţa noastră.
În continuare, dacă mergem mai departe, există târgul în târg. Sunt spaţii amenajate cu căsuţe unde se găsesc tot felul de minunăţii, de obiecte-cadouri, târgul cadourilor unde găsim tot felul de lucruri ce, sperăm noi, vor fi oferite şi primite cu plăcere. Dar, în afară de cadouri, există Târgul bunătăţilor. Sunt bunătăţi de peste tot care te îmbie cu mirosul, cu aspectul şi mai ales cu gustul lor.
Pe aleile târgului vom fi întâmpinaţi şi de muzică. Dar un alt fel de muzică, ce ne va fi oferită de pe scena colindătorilor de copiii de la Cantus Mundi. Şi dacă într-adevăr ne-am încărcat cu o putere extraordinară pentru că am luat prânzul sau micul dejun sau poate cina, după ce ne-am încărcat cu energie, este timpul să ne uităm şi în sacul nostru cu cadouri şi constatăm, fiecare în parte, că parcă ar mai trebui ceva pus acolo. Şi atunci dăm năvală la magazinul Operei Comice pentru Copii şi la librăria noastră. Şi acolo cu siguranţă ne vom umple desaga cu daruri, cu cărţi, cu momente de muzică, pentru că există acolo şi DVD-uri, şi CD-uri, şi cărţi, dar şi obiecte care te duc spre poveştile spectacolelor Operei Comice pentru Copii. După ce trecem prin magazin vom merge la fabrica de împachetat cadouri. Există şi un asemenea loc amenajat, unde spiriduşii, cine altcineva, ne ajută, ne îndrumă şi chiar ne lasă, sub supravegherea lor, să împachetăm chiar noi cadourile. Dar nu oricum, ci foarte artistic, cu tot felul de fundiţe, floricele, aşa cum ne place, pentru că avem la îndemână tot ce înseamnă să construieşti, să împodobeşti un cadou pe care vrei să-l oferi. Punem aceste cadouri cu mare grijă în sacul nostru de cadouri şi punem săculeţul în spate.
Da, dar trebuie să existe şi o poză – avem un colţ foto care să imortalizeze momentul cu noi plini de fericire, cu ochii sclipind, cu zâmbetul pe buze şi mai ales cu împlinirea faptului că avem în spate o desagă plină cu cadouri pe care le vom oferi.

AGERPRES: La ediţia din acest an veţi prezenta publicului şase spectacole cu peste 120 de reprezentaţii care vor avea loc în cele peste 30 de zile ale târgului. Ce spectacole vor putea fi văzute şi cum reuşiţi să faceţi faţă la un volum atât de mare de spectacole?
Felicia Filip: În grădina Operei Comice pentru Copii, în Târgul nostru de Crăciun există şi partea artistică, adică spectacolele pe care le avem şi care vor fi prezentate pe cele trei scene din sălile Operei Comice pentru Copii, însemnând Sala mare de spectacol, Salonul Mozart şi Salonul UnderGrant. Trebuie să ştiţi că există un număr de 121 de spectacole în această perioadă. Între 25 noiembrie şi 29 decembrie vor fi 121 de spectacole şi, pe deasupra, 25 de nopţi ale spiriduşilor. Toate acestea se întâmplă aici. Astfel, de sâmbătă, trei weekend-uri la rând, va fi prezent, pe Scena mare a Operei Comice pentru Copii, “Spărgătorul de nuci”, celebrul balet al lui Ceaikovski, cu mare succes, unde artiştii balerini ai Operei Comice pentru Copii vor da viaţă personajelor şi acţiunii din această frumoasă poveste. Avem un răgaz de câteva zile în care facem ultimele pregătiri pentru spectacolul deja tradiţional “Poveste de Crăciun”, ce va avea loc în datele de 17 şi 18 decembrie. Iniţial, a fost câte un spectacol pe zi, s-au vândut biletele instantaneu şi am mai pus un al doilea spectacol în fiecare zi. S-au dus cu aceeaşi viteză şi am avut obligaţia bucuroasă de a pune un al treilea spectacol. Aşadar, în aceste date 17 şi 18 în fiecare zi câte trei spectacole cu “Poveste de Crăciun”, practic cu casa închisă.
O noutate pe care o avem este faptul că între Crăciun şi Anul Nou, la Opera Comică pentru Copii, se simte parfumul valsului vienez şi acea stare de bucurie, de a face glume, de a face farse, de a fi comic, de a te bucura, este vorba de spectacolul de operetă “O noapte la Veneţia”. Cum spuneam, este plin de farmec şi de şarm şi personajele sunt atât de frumos zugrăvite, conturate, în ceea ce înseamnă Sărbătoare de Crăciun. Acestea sunt spectacolele din Sala mare. Urmează apoi Salonul Mozart. În Salonul Mozart îl avem prezent pe Bogdan Munteanu, magicianul expres al nostru, în spectacolele “Magic Way”, la care de asemenea locurile toate sunt ocupate şi se joacă, evident, cu casa închisă. Şi, pentru a avea din nou parfumul anotimpurilor, este vorba de Vivaldi, cu anotimpurile, toamna şi iarna.
În Salonul UnderGrant este din nou o mare surpriză, este o avalanşă de cereri din partea tinerilor spectatori, tineri spectatori ce cuprind vârstele 0-3 ani. Personajul care este iubit atât de mult se cheamă Bubu. Acest Bubu deja şi-a făcut apariţia la sfârşitul stagiunii trecute cu mare succes. Copiii l-au iubit, părinţii, mămicile şi tăticii l-au iubit foarte mult pe Bubu, de aceea acum el se răsfaţă şi este asaltat de copii. Îndemnul nostru este veniţi aici, la Opera Comică pentru Copii, în Salonul UnderGrant, pentru a vă întâlni cu Bubu.
Acestea sunt în mare activităţile, sau, altfel spus, surprizele cu care noi aşteptăm publicul, vizitatorii noştri, şi atât în grădină, cât şi în sălile de spectacol, aşteptăm să avem peste 15.000 de vizitatori.
AGERPRES: Vizitatorii, cei mai mici, bineînţeles, vor avea posibilitatea de a se întâlni cu personajele din poveşti, cu actorii, care interpretează personajele din poveştile Operei Comice pentru Copii?
Felicia Filip: Sigur că da. Am pomenit de noaptea spiriduşilor. Ei sunt cei care au creat spaţii de poveste, spaţiile din clădirea Operei Comice pentru Copii, acele spaţii cu care spectatorii nu sunt familiarizaţi, sunt căile pe care circulă artiştii, sunt locurile în care ei studiază, în care se antrenează, cabinele lor, acolo unde se îmbracă, spaţiile unde ţinem şedinţe, chiar spaţiul acesta în care noi vorbim şi toate acestea capătă de această dată un farmec aparte, pentru că spiriduşii au împodobit toate aceste spaţii pentru sărbătoarea Crăciunului şi ei sunt cei care îi vor conduce pe vizitatori, vor face cunoştinţă cu personaje din spectacolele noastre, vor lua legătura cu alţi spiriduşi ce încearcă să facă surprize. Vor fi scene care vor surprinde plăcut publicul nostru şi chiar vor intra în joaca pe care noi am provocat-o.
AGERPRES: Din 2 decembrie la Târgul ”Poveste de Crăciun” va veni şi Moş Crăciun. Cum va fi interacţiunea copiilor cu el?
Felicia Filip: După ce el va ateriza din zborul lui condus de reni, în sania lui, va parca sania şi renii lângă bradul minunat de Crăciun şi va intra în casa lui. El are casa lui la noi, la Opera Comică, o casă care are acel şemineu unde arde focul şi totul este înconjurat de starea de sărbătoare. Există cadouri, colţuri uşor luminate care te atrag şi vrei să descoperi ce se află acolo şi constaţi că fiecare colţ de aici îţi creează o stare de linişte, de siguranţă, parcă e căuşul palmei pe care l-ai visat întotdeauna şi doreşti să stai acolo. Se simte mirosul de ceai, pentru că Moş Crăciun ştie cum să primească vizitatorii. (…) În urma vizitei pe care o vom face Moşului, acesta ne va da cadouri, sfaturi, ne va săruta pe frunte şi ne va da acea stare şi putere de bine pentru a lua din nou în piept viaţa de zi cu zi din afara Târgului de Crăciun.

AGERPRES: Opera Comică pentru Copii vine în fiecare stagiune cu spectacole în premieră şi diferite programe şi ateliere pentru spectatorii săi. Ce propuneri mai are Opera Comică pentru Copii?
Felicia Filip: Stagiunea actuală, 2022-2023, a fost deschisă cu o premieră. Am început stagiunea cu o premieră, am continuat în următoarea săptămână cu o altă premieră la Salonul Mozart, iar pentru anul ce vine, anul 2023, însemnând a doua parte a stagiunii noastre, avem în pregătire premiera cu spectacolul de operă “Elixirul dragostei” de Donizetti. Apoi avem, de asemenea, spectacole la Salonul Mozart şi, bineînţeles, în salonul UnderGrant, fie că vorbim de “Heidi, fetiţa munţilor”, care se desfăşoară la Salonul UnderGrant, sau de spectacolele, cum spuneam, în premieră, de la Salonul Mozart. În plus, reluăm producţiile, marile producţii, fie că vorbim de “Sunetul muzicii” sau de “School of rock” şi încheiem stagiunea tot cu o premieră, pentru că există atelierele de musical şi vor avea, vor încheia munca lor cu un spectacol în premieră care se cheamă “School of musical”.
Aşadar, avem în fiecare moment lucruri noi de făcut, surprize pe care le prezentăm şi toate acestea sunt într-un fel sau altul şi într-o profundă legătură cu publicul, pentru că avem grijă din timp să facem acele sondaje prin care întrebăm în primul rând locuitorii oraşului, locuitorii sectorului şi mai ales publicul ce calcă pragul Operei Comice pentru Copii, în primul rând dacă sunt mulţumiţi de ceea ce au petrecut aici, de calitatea spectacolelor, dacă doresc alte titluri de spectacole. Practic, publicul este într-o strânsă legătură cu noi şi practic spectatorii fac parte din clubul de prieteni ai Operei Comice pentru Copii.
AGERPRES: Sunteţi manager al Operei Comice pentru Copii din 2014. Aţi venit din postura de artist şi aţi trecut la cea de manager cultural. Ce v-a îndemnat să faceţi acest pas?
Felicia Filip: Trebuie să vă spun că sunt alături de ideea din care s-a născut Opera Comică pentru Copii de la bun început. Am făcut parte din grupul care a susţinut Opera Comică pentru Copii de când a apărut şi în ultima perioadă dinaintea devenirii mele manager al Operei, o perioadă am fost director artistic, după care, iată, a fost pasul următor, firesc aş spune, de a fi managerul instituţiei.
AGERPRES: Nu v-a fost frică, între ghilimele, să veniţi într-o instituţie care lucrează cu cel mai neîngăduitor public – copiii?
Felicia Filip: Aş spune despre copii că ei nu sunt neîngăduitori, ei sunt oglindă a faptelor pe care le trăiesc, în sensul în care sunt foarte sinceri. Ei nu sunt, între ghilimele, bine crescuţi. Dacă nu-ţi place ceva, atunci stai cuminte sau spui mai târziu că nu ţi-a plăcut, eşti discret. Ei sunt acele minunăţii, acele creaţii minunate care, dacă iubesc, dacă sunt cuceriţi de ceea ce se întâmplă, i-ai câştigat, sunt ai tăi. Dacă lucrurile nu sunt bine făcute, vei vedea că ei nu sunt atenţi, deci te-au taxat în sensul acesta. La noi se întâmplă miracolul, copiii sunt atât de copleşiţi, aş putea spune, în modul cel mai frumos al cuvântului, de ceea ce se întâmplă pe scenă, pentru că este culoare, este arhitectura decorurilor, sunt luminile, sunt toate aceste efecte, şi apoi sunt artiştii, artiştii care parte din ei par a fi de vârsta copiilor, pentru că sunt tineri absolvenţi ai universităţilor de muzică şi sunt atât de tineri încât sunt de-a dreptul copii. Au această bucurie de a cânta, de a dansa, de a se dărui, care cucereşte instant, şi atunci există această legătură între publicul tânăr, publicul acesta format din copii, şi scenă.
Ei sunt acaparaţi de personajele pozitive, ţin cu ele şi, atunci când cineva, Zâna cea bună, de exemplu, o caută pe Cenuşăreasa să o îndrume şi să o îmbrace, să facă acel farmec extraordinar şi întreabă publicul “Aţi văzut-o pe Cenuşăreasa?, toată sala spune unde a văzut-o. (…) Şi sunt împotriva personajelor rele, Baba Cloanţa sau Zâna Rea sau Balaurul, toate aceste personaje. Copiii sunt cuceriţi.
Mie nu mi-a fost teamă să vin aici, pentru că de-a lungul carierei mele am avut de-a face cu copii. Să vă spun că după ce mi-am terminat liceul am predat vioara, eu am absolvit Liceul de Artă din Piteşti la vioară, 12 ani de vioară, după care am mers în oraşul meu natal şi am predat vioara copiilor de 6, 7, 8 ani şi vreau să vă spun doi ani am fost profesor şi, în momentul în care ne-am despărţit, copiii pe care i-am lăsat au suferit foarte mult pentru că ne-am despărţit. Am fost un profesor cald, dur atunci când a fost cazul, dar ei m-au iubit aşa cum am fost.
Apoi a urmat cariera mea internaţională şi în teatrele de pe patru continente, unde am cântat, teatre de mare anvergură, am avut ocazia să văd îndeaproape, în detaliu, ce înseamnă munca într-o instituţie de acest gen, fie că vorbim de partea de ateliere, de partea de organizare, de partea artistică, toate, în plus ce se întâmplă pe scenă, cum procedezi şi cum eşti tu alături de mari artişti, colegi pe care îi întâlneşti şi bucuriile cele mai mari au fost când pe marile scene m-am întâlnit cu foşti colegi de universitate şi iată, pe marile scene ne întâlnim, să creăm împreună spectacole, fie că e vorba de premiere sau spectacole de anvergură cărora le-am dat viaţă în această perioadă.
Astfel, am înţeles ce înseamnă să conduci o instituţie de marcă. În plus, îl am alături de mine pe soţul meu, regizorul de operă Cristian Mihăilescu, ce la rândul lui este numit creator de opere, pentru că a fost manager, director general la Teatrul Liric din Constanţa, pe care l-a făcut Operă, apoi a mers la Teatrul Muzical din Braşov, pe care l-a făcut Operă, deci are o activitate bogată de conducere a unei instituţii de profil şi atunci mi-a fost alături, îmi este alături şi, în plus, eu cer sfaturi şi acum şi sunt receptivă la orice coleg.
În plus, mă bucur de succesele pe care le au alţi manageri de instituţii, pentru că asta te ajută şi dacă vrei să fii mai bun, eşti mai bun făcând lucruri de înaltă calitate, nu discutând, nu aducând în discuţie calitatea colegilor tăi. Deci să fii tu mai bun prin forţele tale. Aici este o competiţie a calităţii culturale, a educaţiei. Practic, nu este competiţie între instituţii, este competiţie cu tine însuţi şi cu echipa pe care o supraveghezi, cu care mergi înainte, să fie din ce în ce mai bine fiecare în parte. Competiţia este între colectivele ce construiesc echipa Operei Comice pentru Copii.
Ceea ce facem noi aici, la Opera Comică pentru Copii, este dovada de dragoste cu care aşteptăm publicul. De ce dovadă de dragoste? Pentru că de fiecare dată primim dovada de dragoste a lor spre noi, iubirea lor, aplauzele lor, cuvintele lor frumoase, susţinerea pe care ne-o arată de fiecare dată atunci când poate că trecem prin perioade nedorite. Ei ne sunt aproape şi ne dau puterea să mergem mai departe.
You may like
Evenimente
Delegația României a ajuns la Viena pentru Eurovision 2026. Alexandra Căpitănescu intră în competiție cu piesa „Choke Me”
Published
1 week agoon
May 4, 2026
Delegația României la Eurovision Song Contest 2026 a ajuns la Viena, orașul-gazdă al competiției din acest an. Semifinalele și finala vor avea loc în perioada 12–16 mai, iar România va concura în cea de-a doua semifinală, programată pe 14 mai.
Reprezentanta țării noastre, Alexandra Căpitănescu, va urca pe scena Eurovision alături de Bogdan Stoican, Luca Șofron, Matei Cohal și Thomas Cîrcotă, cu piesa „Choke Me”, câștigătoare a finalei Selecției Naționale din 4 martie 2026.
Înainte de plecarea spre Austria, artista a susținut o conferință de presă la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” și s-a întâlnit cu fanii veniți să susțină delegația.
„Momentul mult aşteptat a sosit. După luni intense de pregătire pentru semifinala din 14 mai, suntem gata să reprezentăm cu mândrie România la Eurovision Song Contest 2026”, a declarat Alexandra Căpitănescu.
Artista a transmis că piesa „Choke Me” este „mai mult decât o piesă”, descriind-o drept un moment de eliberare și energie comună. Ea i-a îndemnat pe români să susțină echipa în semifinala din 14 mai, prin SMS sau vot online, folosind codul „03”.
Delegația României este coordonată de Smaranda Vornicu, șefa delegației pentru Eurovision Song Contest 2026, alături de Iuliana Marciuc, responsabil de proiect. Echipa include componenta artistică, tehnică, de producție și de promovare.
Smaranda Vornicu a declarat că România intră în etapa decisivă a proiectului cu un concept artistic complex, care pune în valoare mesajul piesei și vocea Alexandrei. La rândul său, Iuliana Marciuc a amintit parcursul Selecției Naționale și a transmis că echipa pleacă la Viena cu obiectivul de a cuceri publicul și juriile internaționale.
Alexandra Căpitănescu este câștigătoarea Selecției Naționale Eurovision 2026 și a devenit cunoscută publicului larg după ce a câștigat „Vocea României”, în 2023. Artista este absolventă a Facultății de Fizică și urmează un master în fizică medicală.
Eurovision Song Contest 2026 se desfășoară sub sloganul „United by Music”. La ediția din acest an participă 35 de țări, iar România revine în competiție alături de Bulgaria și Republica Moldova.
Semifinalele și finala vor fi transmise în direct de Televiziunea Română, pe TVR 1, în zilele de 12, 14 și 16 mai, de la ora 22:00.
Evenimente
Festivalul Național de Interpretare „Glasul Valahiei” 2026 și-a desemnat câștigătorii
Published
3 weeks agoon
April 22, 2026
Ediția 2026 a Festivalului Național de Interpretare „Glasul Valahiei” s-a încheiat weekendul trecut, într-o atmosferă deosebită, reunind peste 300 de tineri artiști talentați din întreaga țară, care au demonstrat excelență artistică, pasiune și dedicare pe scena Amfiteatrului „George Enescu” din cadrul Liceului de Arte Bălașa Doamna din Târgoviște.
Juriul festivalului, format din profesioniști de marcă ai domeniului muzical, a avut dificila misiune de a evalua prestațiile concurenților, nivelul competiției fiind unul ridicat în toate secțiunile. Din juriu au făcut parte personalități remarcabile, în frunte cu președintele juriului, Felicia Filip, alături de interpreți consacrați precum Aurelian Temișan, Analia Selis, Alexandra Ungureanu sau Grigore Gherman.
În urma deliberărilor, trofeele festivalului au fost acordate astfel: Trofeul Secțiunii Pop Românesc a revenit lui Iris Vlad (9 ani, Galați), cu media 9,90; Trofeul Secțiunii Pop Internațional a fost câștigat de DUO T&S (Grupuri, Galați), cu media 9,92; Trofeul Secțiunii Muzică Populară a fost obținut de Robert Ivan (15 ani, Brăila), cu media 9,96; iar Marele Trofeu „Glasul Valahiei” 2026 a fost adjudecat de Ana Maria Denisa Gheorghe (16 ani, București), cu punctajul maxim.
Festivalul „Glasul Valahiei” a fost organizat de Centrul Cultural „Artist pentru Artă”, în parteneriat cu Liceul de Arte „Bălașa Doamna” Târgoviște, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Arhiepiscopia Târgoviștei.

Evenimente
Maestrul Cristian Măcelaru va coordona Masterclass-urile Concursului Enescu 2026
Published
1 month agoon
April 7, 2026
După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional George Enescu ca platformă activă de formare artistică, maestrul Cristian Măcelaru revine în 2026 în ipostaza de mentor, coordonând din nou masterclass-urile de dirijat și interpretare instrumentală.
Masterclass-urile de dirijat desfășurate la Sala Radio vor putea fi urmărite gratuit, oferind publicului acces direct la întâlnirea dintre maestrul Măcelaru, tinerii dirijori selecționați și Orchestra Română de Tineret.
Organizate în perioada 24–28 august 2026, la București, aceste ateliere devin un spațiu de întâlnire între excelență, experiență și vocație, continuând misiunea Concursului Enescu de a sprijini dezvoltarea tinerelor talente într-un cadru profesionist, conectat la marile scene ale lumii. Ediția a XX-a marchează însă un pas decisiv înainte: pentru prima dată, programul este extins cu un masterclass de compoziție, susținut de membri ai juriului internațional de specialitate.
Masterclass-ul de dirijat va avea loc la Sala Radio și se deschide către publicul larg, care are acces gratuit în calitate de observator. Astfel, oricine este interesat poate descoperi din interior procesele de creație, repetiție și perfecționare artistică, într-un cadru profesionist conectat la marile scene ale lumii. Inițiate în 2024 de Cristian Măcelaru, masterclass-urile au fost concepute ca o extensie firească a spiritului enescian, acela al artistului complet: interpret, creator, pedagog. Revenirea maestrului Măcelaru în această formulă confirmă succesul ediției precedente și consolidează o direcție strategică: transformarea Concursului Enescu într-un veritabil ecosistem de formare artistică, accesibil nu doar profesioniștilor, ci și publicului larg.
Aceste masterclass-uri se remarcă în mod special ca veritabile ateliere de leadership. Dincolo de tehnica muzicală, ele oferă lecții aplicate despre comunicare, viziune și capacitatea de a coordona echipe complexe – abilități esențiale nu doar în muzică, ci în orice domeniu. Experiența poate deveni o sursă de inspirație valoroasă mai ales pentru cei care conduc echipe sau aspiră la roluri de leadership.
Cristina Uruc, manager ARTEXIM, organizator al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.
Masterclass-urile acoperă trei direcții majore: dirijat, interpretare instrumentală și, în premieră, compoziție, și reunesc tineri muzicieni din întreaga lume, selectați în urma unui proces riguros. Participanții vor lucra direct cu maestrul Cristian Măcelaru și cu artiști de prim rang, având acces la sesiuni practice, feedback personalizat, repetiții cu orchestră și contexte reale de performanță.
În cadrul masterclass-ului de dirijat, doar șase participanți vor fi selectați pentru a lucra activ cu orchestra, iar trei dintre ei vor avea ocazia de a dirija în fața publicului, în concertul final de la Ateneul Român, programat pe 28 august 2026, alături de Orchestra Română de Tineret. Experiența este completată de sesiuni de mentorat, întâlniri informale cu maestrul și ateliere dedicate comunicării și wellbeing-ului artistic, susținute de Angelica Postu.
Masterclass-ul de interpretare instrumentală oferă tinerilor muzicieni oportunitatea de a lucra direct cu Cristian Măcelaru într-un format intensiv, concentrat pe rafinarea expresiei și a identității artistice, în timp ce noul masterclass de compoziție deschide o dimensiune esențială a creației contemporane. Trei tineri compozitori vor fi selectați pentru a-și dezvolta lucrările sub îndrumarea unor personalități marcante ale muzicii contemporane, acestea urmând să fie interpretate live, în prezența publicului, în cadrul unui pre-concert la Ateneul Român.
Înscrierile sunt deschise la nivel internațional, fără restricții de rezidență. Pentru masterclass-ul de dirijat, candidații trebuie să fie născuți după 1 august 1991, iar pentru cele de interpretare instrumentală și compoziție, după 1 august 2001. Termenul-limită pentru înscrieri este 30 iunie 2026.
Participarea este structurată în două categorii – activă și pasivă, oferind acces atât celor selectați pentru lucru direct cu mentorii, cât și celor care doresc să observe și să aprofundeze procesele artistice din interior. În plus, organizatorii oferă un număr limitat de burse, pentru a facilita accesul tinerilor artiști cu potențial, indiferent de resursele financiare.
Desfășurate la Ateneul Român, Sala Radio și Universitatea Națională de Muzică București, masterclass-urile devin, astfel, unul dintre cele mai valoroase programe educaționale din Europa Centrală și de Est dedicate muzicii clasice, consolidând rolul Bucureștiului ca hub cultural internațional.
Prin această inițiativă, Concursul Internațional George Enescu își reafirmă nu doar prestigiul, ci și responsabilitatea de a construi viitorul muzicii clasice, investind direct în generațiile care vor defini scena de mâine.
Despre Concursul Internațional George Enescu
Organizat pentru prima dată în 1958, în același timp cu Festivalul Internațional George Enescu, Concursul Internațional George Enescu este una dintre cele mai importante platforme internaționale de lansare pentru viitorii muzicieni de marcă ai lumii. De asemenea, Concursul Internațional George Enescu promovează compozițiile marelui muzician român în rândul noii generații de artiști din toată lumea, fiind astfel o completare firească a Festivalului Internațional George Enescu, cel mai important eveniment cultural internațional organizat de România.
Începând cu 2014, Concursul Internațional George Enescu a devenit un eveniment distinct de Festival și este organizat la fiecare doi ani (alternativ față de anii în care se organizează Festivalul Enescu).
De la prima ediție, din 1958, și până astăzi, Concursul Enescu a lansat numeroși artiști care au devenit nume de referință pe scenele internaționale și au păstrat o legătură constantă cu muzica lui George Enescu și cu România: pianiștii Elisabeth Leonskaja, Ming-Qiang Li, Josu de Solaun, mezzosoprana Agnes Baltsa, violoncelistul Zlatomir Fung, violoniștii Erzhan Kulibaev și Nemanja Radulović.
Soliști remarcabili, precum pianiștii Radu Lupu, Valentin Gheorghiu și Dan Grigore, violonista Silvia Marcovici, care a cântat sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori ai lumii (Zubin Mehta, Claudio Abbado, Riccardo Muti etc.), soprana Ileana Cotrubaș, mezzosoprana Viorica Cortez, compozitorul Dan Dediu, precum și cei mai apreciați muzicieni români din mai tânăra generație – Alexandru Tomescu, Vlad Stănculeasa, Remus Azoiței, Anna Țifu, Stefan Tarara, Valentin Răduțiu, Valentin Șerban, Maria Marica – sunt doar câțiva dintre cei mai proeminenți muzicieni români la nivel internațional care au debutat ca laureați ai Concursului Internațional George Enescu.
Modelul de funcționare al Concursului Internațional George Enescu este inspirat de viața artistului al cărui nume îl poartă: susține și promovează tinerele talente din muzica clasică, urmând exemplul marelui compozitor, care, de-a lungul vieții, a sprijinit constant tinerii muzicieni. George Enescu a făcut donații substanțiale pentru a finanța burse destinate acestora, iar în 1912 a susținut un turneu în România, reușind să strângă peste o mie de lire sterline pentru a înființa și acorda un premiu național de compoziție. În același timp, Concursul Internațional George Enescu contribuie activ la promovarea creației enesciene, prin includerea constantă a sonatelor și suitelor sale în repertoriul de concurs.
Ediția aniversară a XX-a confirmă poziția Concursului Internațional George Enescu în elita competițiilor muzicale mondiale și reafirmă rolul său esențial în descoperirea și formarea viitoarelor personalități ale scenei internaționale.
România, campioană mondială pentru a treia oară la Campionatul Mondial FIRST
Delegația României a ajuns la Viena pentru Eurovision 2026. Alexandra Căpitănescu intră în competiție cu piesa „Choke Me”
