Connect with us

Evenimente

Regina Elisabeta a II-a a împlinit 96 de ani. Anul acesta sunt marcați 70 de ani de la proclamarea sa ca regină

Published

on

La 21 aprilie 2022, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord aniversează împlinirea a 96 de ani, în contextul în care anul acesta s-au împlinit, în 6 februarie, 70 de ani de la proclamarea sa ca regină a Regatului Unit. Este primul monarh care sărbătoreşte Jubileul de Platină.

Până la sfârşitul anului, Jubileul de Platină va fi marcat de o serie de acţiuni şi evenimente. Punctul culminant al acestora are loc în perioada 2 iunie (ziua încoronării sale oficiale din 1953) – 5 iunie 2022, când, printre alte festivităţi importante, va fi organizată şi tradiţionala paradă militară “Trooping the Colour”, ce marchează, în mod oficial, ziua de naştere a suveranei britanice, notează site-ul oficial al Familiei Regale, www.royal.uk. În mod obişnuit, ziua oficială de naştere era sărbătorită în a doua zi de sâmbătă a lunii iunie, însă a fost mutată pentru a da startul evenimentelor prilejuite de Jubileul de Platină, arată www.countryliving.com.

Ziua oficială de naştere a reginei este şi ziua naţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, care în acest an va fi marcată la 2 iunie.

Regina Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary de Windsor) s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, ca fiică a prinţului Albert, duce de York, viitorul rege George al VI-lea, şi a Elisabetei Bowes-Lion, ducesă de York. Regina Elisabeta a II-a este şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regele George al V-lea a schimbat, printr-o proclamaţie regală, la 17 iulie 1917, numele german al dinastiei Saxa-Coburg şi Gotha cu cel de Windsor, în contextul creat de Primul Război Mondial.

Advertisement

Atât prinţesa Elisabeta, cât şi sora sa mai mică, prinţesa Margareta (1930-2002), au studiat acasă, sub supravegherea Reginei Mamă (1900-2002) şi a guvernantei, potrivit www.royal.uk. Cursurile şcolare cuprindeau franceza, matematica, istoria, dar şi lecţii de dans, muzică şi artă, echitaţie.

Moartea suveranului George al V-lea, bunicul său, la 20 ianuarie 1936, a schimbat în întregime soarta prinţesei. În decembrie 1936, după abdicarea fratelui său, Eduard al VIII-lea, ducele Albert de York a fost proclamat rege, sub numele de George al VI-lea. După ce tatăl său a urcat pe tron, prinţesa Elisabeta a devenit moştenitoare a tronului, având titlul de Alteţa Sa Regală Prinţesa Elisabeta.

Numită colonel, şef al Gărzii de Grenadieri, de către tatăl său, Elisabeta şi-a făcut prima apariţie publică în 1942, când a inspectat trupele. A început să-şi însoţească părinţii în vizitele oficiale pe care aceştia le efectuau în ţară. Prinţesa s-a alăturat, în 1945, Serviciului Teritorial Auxiliar, învăţând să conducă maşina şi noţiuni de mecanică. Munca sa de voluntariat a durat doar câteva luni, dar i-a arătat prinţesei o lume diferită faţă de cea regală.

Prinţesa Elisabeta s-a căsătorit cu prinţul Philip Mountbatten, fiul prinţului Andrew al Greciei şi stră-strănepot al reginei Victoria, care a efectuat serviciul militar în Marina Britanică. Nunta a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Westminster Abbey din Londra, conform www.royal.uk. Prinţul Philip a devenit, în urma căsătoriei, duce de Edinburgh. Cei doi au patru copii: prinţul Charles de Wales, moştenitorul tronului (14 noiembrie 1948), prinţesa Anne (1950), prinţul Andrew (1960) şi prinţul Edward (1964).

Regele George al VI-lea a murit la 6 februarie 1952, iar Elisabeta a fost proclamată suverană a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, sub numele de Elisabeta a II-a. Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey, la 2 iunie 1953, ceremonia fiind condusă de arhiepiscopul de Canterbury, Geoffrey Fisher. Difuzată la radio, întreaga ceremonie a fost, pentru prima oară, transmisă şi la televizor, în întreaga lume. Reşedinţa principală a monarhilor britanici este Palatul Buckingham din Londra.

Advertisement

În acel moment, Regatul Unit era un imperiu impresionant, format din dominioane şi posesiuni. În anii ’50 şi ’60, multe dintre acestea şi-au declarat independenţa, Imperiul Britanic devenind ”Commonwealth of Nations”. În 1953, Regina şi soţul său au plecat într-un turneu care a durat şase luni, în care au vizitat 13 ţări. A devenit primul monarh care a vizitat Australia şi Noua Zeelandă. În 1957, a făcut o vizită de stat în SUA, în cadrul căreia s-a adresat Adunării Generale a ONU, în numele Commonwealth-ului. Totodată, a fost primul monarh care a deschis o sesiune parlamentară, respectiv cea a Parlamentului canadian.

De-a lungul anilor ’70 şi ’80, regina Elisabeta a II-a a continuat să călătorească. În 1973, a participat la Conferinţa Commonwealth-ului de la Ottawa, Canada şi, în 1976, a călătorit în Statele Unite ale Americii. O săptămână mai târziu, Majestatea Sa se afla în Montreal, Canada, unde a deschis Jocurile Olimpice de Vară. În 1979, suverana a călătorit în Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Oman, vizită care a atras atenţia şi respectul la nivel internaţional. Regina Elisabeta a II-a a întreprins, în 2011, o vizită istorică în Irlanda, fiind prima vizită a unui monarh britanic din 1911.

În 1977, a avut loc Jubileul de Argint, respectiv 25 de ani de la ascensiunea sa pe tron, în 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur şi în 2012, Jubileul de Diamant, marcând 60 de ani de domnie. A devenit, trei ani mai târziu, la 9 septembrie 2015, monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901), notează www.royal.uk. La 6 februarie 2017, regina Elisabeta a II-a a devenit primul monarh britanic care a sărbătorit jubileul de safir – un eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de când a urcat pe tronul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Monarh activ şi susţinător al îndatoririlor regale, de la cele oficiale statale la cele filantropice, regina Elisabeta a II-a a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale şi unitatea, continuitatea, dar şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regina este comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei, îl desemnează pe primul ministru, pe ceilalţi miniştri, pe arhiepiscopi şi episcopi. Regina este sursa onorurilor, conferind medalii şi ordine. Regina a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social, 400 dintre acestea fiind înfiinţate în 1952.

Începând din 2016, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare dar a continuat să primească la Palatul Buckingham înalţi oaspeţi din străinătate. Totodată, şi-a redus implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive şi a transferat numeroase îndatoriri regale şi patronaje prinţului Charles, moştenitorul tronului, fiului acestuia, William, şi altor oficiali regali. Ea îndeplineşte în continuare îndatoriri regale simbolice, precum deschiderea sesiunii Parlamentului britanic.

Advertisement

În 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au părăsit Palatul Buckingham şi s-au mutat la Castelul Windsor, reşedinţa regală situată la vest de Londra. O serie de angajamente publice ale reginei au fost anulate.

Pe fondul mai multor probleme de sănătate, la 9 aprilie 2021, soţul său, prinţul consort Philip a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani. Regina a decretat opt zile de doliu naţional. Funeraliile au avut loc la 17 aprilie, ducele de Edinburgh fiind înmormântat la Capela St. George de la Castelul Windsor. Prinţul Philip s-a retras din viaţa publică la 2 august 2017, după un parcurs de 65 de ani, în cursul căruia a onorat în total 22.219 angajamente individuale, a efectuat 637 de vizite oficiale în străinătate şi a rostit aproape 5.500 de discursuri. La 20 noiembrie 2017, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au devenit primul cuplu din istoria monarhiei britanice care şi-a celebrat nunta de platină, eveniment care a fost marcat de clopotele catedralei Westminster.

În octombrie 2021, regina Elisabeta a II-a a petrecut o noapte într-un spital din Londra din cauza unei afecţiuni a cărei natură nu a fost dezvăluită. La recomandarea medicilor de se odihni, suverana şi-a limitat activităţile oficiale în principal la reuniuni în format online. În februarie 2022, a fost testată pozitiv cu noul coronavirus, având simptome uşoare.

Regina Elisabeta a II-a a declarat, la 14 martie 2022, într-un mesaj prilejuit de Ziua Commonwealth, că viaţa ei va rămâne pentru totdeauna dedicată serviciului public. Suverana şi-a anulat, în ultimul moment, participarea la slujba religioasă ce marchează această sărbătoare, potrivit Reuters.

La 29 martie 2022, regina Elisabeta a II-a a apărut în public, prima dată de la moartea celui care i-a fost alături timp de 73 de ani, când a participat la ceremonia religioasă organizată în memoria soţului ei, prinţul Philip.

Advertisement

Sursa, Digi24.ro / Foto. Profimedia Images

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Evenimente

Gala Premiilor „Valori Contemporane” by Radar de Media va avea loc la Sala Luceafărul pe 11 iulie 2024

Published

on

Ediția a XIII-a a Premiilor Radar de Media, sub genericul „Valori Contemporane”, va avea loc la Sala Luceafărul din centrul Capitalei, pe data de 11 iulie 2024. Redeschisă în anul 2022, cu o bogată istorie în ceea ce privește cinematograful românesc, locația ceremoniei oferă din nou publicului șansa de a retrăi, cu nostalgie, prin seri de film, teatru sau muzică, eleganța unui timp apus, în care sălile de cinematograf de la bulevard erau epicentrul vieții culturale și sociale. 

Comisia de Atestare a Calității, Performanței și Excelenței a celor mai prestigioase premii media românești, comisie prezidată de Claudiu Dumitrache, propune evidențierea cu lauri a celor mai reprezentative personalități contemporane, care și-au adus contribuția la promovarea, crearea, îmbunătățirea sau perpetuarea culturii, muzicii, literaturii, spiritualității, științei, medicinei, jurnalismului și antreprenoriatului de calitate în România ultimilor 20 de ani. Premiile speciale, denumite Myosotis, vor fi stabilite exclusiv prin votul comisiilor de specialitate.

„Prin această ediție specială se vor celebra meritocrația, valorile autentice, creativitatea, abnegația, spiritul elitist românesc, măiestria și talentul unora dintre cele mai importante personalități, care au scris istorie în domeniu lor de activitate și care, incontestabil, au devenit deja parte a memoriei naționale.” – a precizat Claudiu Dumitrache

Printre cei nominalizați la categoria Personalități marcante ale secolului XXI, Raluca Mihaela Găină a dezvăluit că este vorba despre figuri-simbol din vremurile noastre, precum Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române; academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, și academicianul Leon Dănăilă. Tot aici au fost nominalizate și două legende în viață ale muzicii, mai exact Dida Drăgan și Gheorghe Zamfir.

Advertisement

La celelalte categorii ale Premiilor Myosotis, comisia i-a mai nominalizat pe David Popovici, Maia Morgenstern, Dan Puric, Emil Boroghină, Oana Pellea, Pr. Constantin Necula, Nicolae Furdui-Iancu, Nadia Comăneci, Tudor Gheorghe, trupa Holograf, Maria Gheorghiu, Carmen Tănase, Claudia Motea, Marius Bodochi, George Grigoriu, Dan Negru, Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca, Simona Halep, Cătălin Botezatu, Dima Trofim, Valentina Vesler, Ștefan Bănică Jr., Adrian Artene, Ada Vertan, Marius Gălan, Daniel Nica, Constantin Dulcan, Vlad Ciurea, pe Daniela Șontică și alte personalități importante din modă, sport, cultură și afaceri.

Producții și proiecte ale Televiziunii Române, ale Agenției Naționale de Presă AGERPRES, ale Trinitas Tv, ale Societății Române de Radiodifuziune și Agenției de Știri Basilica, de asemenea, se regăsesc pe listele comisiei, precum și mai multe fundații sau asociații filantropice și afaceri/brand-uri, precum Norel Watches, Catena, Imuno Medica, Emax Real Estate Dubai, Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Fundația Regală Margareta a României, Federația Filantropia a Patriarhiei Române, Asociația Dăruiește Viață, Fundația Mihai Neșu și Cannoleria.

Foto. Comisia de Atestare a Calității, Performanței și Excelenței

Din Comisia de Atestare a Calității, Performanței și Excelenței a ediției a XIII-a a Premiilor Radar de Media – „Valori Contemporane” fac parte: Felicia Filip (președinte de onoare), Claudiu Dumitrache (președinte), Raluca Mihaela Găină, George Coandă, Sorin Stanciu, Doina Dabija, Teodora Marin, Dorin Huntai, Alesea Brînzilă și Andrei Drăgulinescu. Unul dintre prezentatorii conceptului „Valori Contemporane” va fi Rareș Prisacariu, copilul-minune din Botoșani, care fascinează prin talentul oratoric și care, în numele noilor generații, va susține laudatio pentru o parte din laureați.

Foto. Rareș Prisacariu

Evenimentul va fi diufuzat pe Cinemaraton, într-o producție semnată Ada Vertan, iar pentru spectatorii care vor să urmărească ceremonia în direct, o pot face online, pe pagina de facebook a televiziunii Columna Tv, începând cu ora 19:00.

Gala Premiilor Radar de Media – „Valori Contemporane” este organizată de Myosotis Media Group, în parteneriat cu GMR Media și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, sub egida publicației Radar de Media, fondată de jurnalistul Dorin Huntai în anul 2009. Echipa Radar de Media a ținut să menționeze că Premiile Radar de Media de anul acesta au trei ediții: ediția Summer Gala (din 25 iunie, unde se vor desemna preferințele de sezon ale publicului), ediția specială „Valori Contemporane” (11 iulie) și Premiile Anuale Radar de Media (ediție care va loc în toamnă și unde se vor desemna preferințele media anuale prin votul publicului).

De-a lungul timpului, printre laureații Premiilor Radar de Media s-au numărat personalități, organisme, brand-uri sau afaceri și instituții private sau de stat, precum: Eugen Doga, Felicia Filip, Marius Bodochi, Constantin Dulcan, Vasile Bănescu, Daniel Jinga, Vlad Ciurea, Pr. Constantin Necula, Maia Morgenstern, Dan Negru, Andreea Esca, Cătălin Botezatu, Iuliana Marciuc, Connect-R, Andra, Delia, Smiley, Teo Trandafir, Horia Brenciu, Cristi Brancu, Adrian Artene, Marina Almășan, Mihai Morar, Mattyas, Paul Surugiu-Fuego, Loredana Groza, Cătălin Măruță, Societatea Română de Radiodifuziune, Televiziunea Română, Electrecord, Basilica, Agerpres, Hotel Cișmigiu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Trinitas Tv, Pro Tv, Prima Tv, Digi 24, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Teatrul Elisabeta, Sala Luceafărul, Catena, Rotary Cișmigiu, Consiliul Județean Ilfov, Balkon Resto Garden, OceanFish, GALAN, National Geographic, Emax Real Estate Dubai, Cinemaraton, Domeniile Cuza etc.

Advertisement

Continue Reading

Evenimente

Rock FM Brașov anunță schimbări în grila de programe

Published

on

Foto. Dragoș Popa, Adina Deliu, Florin Nicolescu

În ședința CNA din 9 mai 2024, Rock FM – licența Rock FM Brașov a fost prelungită pentru o durată de 9 ani. Proiectul editorial prezentat în fața board-ului CNA conține și câteva modificări.

Astfel, de miercuri, 15 mai 2024, Rock FM Brașov își va surprinde ascultătorii cu o serie de modificări în grila sa de programe. Aceste schimbări își propun să ofere o experiență radio mai dinamică și mai captivantă, adaptată preferințelor și intereselor publicului din Brașov și împrejurimi.

Ascultătorii vor observa modificări în orarul emisiunii „Rockaholic”, prezentată de Florin Nicolescu. Ea se va auzi la Radio Rock FM Brașov-Săcele, de luni până vineri între orele 10:00 – 13:00, pe frecvența 89,5 FM.

„Rockaholic” vine cu mult Rock de calitate, informații locale, știri sportive, povești cu și despre artiști si multe alte surprize. Echipa Rock FM Brașov va oferi o mai mare interacțiune cu ascultătorii prin intermediul concursurilor, informațiilor locale, cu accent pe cele de timp liber, cultură și sport.

Advertisement

Totodată ascultătorii Rock FM Brașov vor fi la curent cu cele mai importante știri din orașul de la poalele Tâmpei, prezentate de Adina Deliu și Dragoș Popa, de luni până vineri între orele 08:00-14:00, retrospectiva zilei de la ora 20:57, dar și retrospective săptămânale, difuzate în wekeend de la orele 19:57 și 20:57 de minute.

Aceste schimbări marchează un pas important în evoluția Rock FM Brașov și reflectă angajamentul continuu al postului de radio în crearea unei experiențe de ascultare de înaltă calitate.

Foto. Echipa Rock FM Brașov

Pentru mai multe informații sau feedback cu privire la noul program, vă rugăm să ne contactați la adresa de e-mail brasov@rockfm.ro.

Preluare brasovstiri.ro.

Advertisement
Continue Reading

Evenimente

Cel mai mare concurs de jazz din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente

Published

on

Parcul Central din Cluj-Napoca va prinde din nou viață, la cel mai mare concurs de jazz din Europa de Est ca premii și număr de participanți: Jazz in the Park Competition! 13 tinere trupe din 10 țări sunt finalistele celei de-a VII-a ediții a concursului internațional care va avea loc în 5-7 iulie 2024. Ca de obicei, intrarea la eveniment va fi gratuită. Anul acesta, în cadrul competiției, s-a înregistrat un număr record de înscrieri: 246 de trupe din 39 de țări. Cele 13 trupe finaliste vor avea ocazia de a performa live în fața publicului și de a se bucura de atmosfera vibrantă a unui festivalul.

Finaliștii Jazz in the Park Competition 2024 (în ordine alfabetică):

  1. Abel Marton Nagy’s Cosmos Band (Austria) – Un colectiv vienez care își canalizează energia într-un jazz-fusion modern; comparați cu Blood Sweat & Tears și Frank Zappa.
  2. Anna Hauss (Germania) – Cu un stil acustic indie soul, Anna Hauss din Berlin cucerește cu muzica ei orice meloman pasionat de piese cu mesaje profunde.
  3. Chief’s Condition (Olanda) – Un colectiv din Amsterdam care caută inspirație în hip-hop, drum & bass, afrobeat și muzică electronică.
  4. daoud (Franța) – Considerat ”copilul problemă al jazzului francez”, daoud vine cu o nouă energie și forță pe scena jazzului. Inspirați din hip-hop, house italian și jazz modern, membrii trupei au reușit să creeze o muzică plină de groove.
  5. David Luca Quartet  (România) – Cu un echilibru între experiența internațională și talentul local și cu o combinație de abilități instrumentale și creativitate, Quartetul David Luca promite să ofere o interpretare captivantă a jazzului contemporan.
  6. Jazz Family Trio “ShekBand” (Ucraina) – Un trio de jazz format din adolescenți din Kiev care combină jazzul contemporan cu influențe folclorice ucrainene.
  7. kitti (Scoția) – Recunoscută pentru muzica ei autentică, kitti, a câștigat deja două premii importante: “Best Female Breakthrough” la Scottish Music Awards și “Best Jazz Vocalist” la Scottish Jazz Award.
  8. Lyder Røed Quintet  (Norvegia) – O muzică onestă, inspirată mult din jazzul anilor ’60, amestecat cu influențe moderne precum Roy Hargrove.
  9. MAGRO (Germania) – Producătorul și bateristul MAGRO creează o fuziune neobișnuită între jazzul acustic și Hip-Hop/RnB.
  10. Nonconformist Anthology (România) – Un grup de muzicieni pasionați din Timișoara care așteaptă cu nerăbdare să își arate talentul pe scena jazzului contemporan.
  11. Răzvan Cipcă Trio (România) – Trio-ul din București aduce un suflu nou în jazzul românesc cu influențe de rock, blues și muzică experimentală.
  12. Subconscious Trio  (Italia) – Formată din muzicieni din Italia, Bulgaria și Taiwan, trupa Subconscious Trio combină abilitățile tehnice avansate ale membrilor în interpretări de jazz modern.
  13. Zouratie Kone Trio  (Belgia) – trupa centrată pe personalitatea lui Zouratié Koné, liderul grupului, maestru percuționist, cântăreț-compozitor și fabricant de instrumente muzicale. Zouratié și ansamblul său oferă o fuziune unică dintre groove-ul african și armonia jazzului.

Denisa Dan: “Jazz in the Park Competition crește de la an la an. Vedem asta nu doar din perspectiva numărului de trupe înscrise în competiție, cât și din calitatea lor muzicală. Suntem foarte plăcut impresionați de artiștii din lineup-ul competiție și suntem siguri că publicul o să aibă același sentiment. Ne-am dorit să avem un festival dedicat trupelor tinere de jazz și exact asta am reușit să facem. Comunitatea noastră are oportunitatea să descopere artiști noi, iar trupele experimentează, unele pentru prima dată, cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni. Combinația este una cum nu se poate mai benefică pentru ambele părți și noi de-abia așteptăm să vedem rezultatul. ”

Cei 13 finaliști vor cânta în fața a mii de oameni și se vor bucura de o atmosferă de festival. Valoarea totală a premiilor pentru câștigători depășește 35.000 de euro. Jurizarea va fi realizată de către un juriu diferit față de cel din etapa de preselecție, urmând să fie anunțat în curând. Aceștia vor ține cont de calitatea interpretării, coeziunea grupului, originalitatea, respectarea specificațiilor organizatorice, dar și prezența scenică.

PREMIILE Jazz in the Park Competition 2024:

– Premiul 1: 5.000 euro și invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park în perioada 30 august -1 septembrie 2024

Advertisement

– Premiul 2: 3.000 euro;

– Premiul 3: 1.000 euro;

– Premiul pentru cea mai bună formație românească din competiție: 1.000 euro;

– Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție: 500 euro;

– Trei (3) mențiuni pentru cei mai buni muzicieni: 500 euro;

Advertisement

– Premiul publicului: echipamente muzicale oferite de  partenerii competiției.

Jazz in the Park Competition, scena unde tinerele talentele iau avânt.

Fiecare seară a Jazz in the Park Competition se va încheia cu concerte ale unor invitați speciali, oferind publicului o varietate de experiențe muzical, precum: legenda muzicii cubaneze, Roberto Fonseca, care își prezintă noul său album, Elena Mîndru, 7th SENSE, Răzvan Florescu Quartet. Printre aceștia se numără și trupa Klawo, marea câștigătoare a ediției din 2023, care revine pe scenă pentru a împărtăși din nou energia și pasiunea lor pentru jazz.

Artur Szalsza, Klawo: ”Cu siguranță, câștigarea concursului Jazz in the Park ne-a ajutat, deoarece suntem o trupă tânără și a fost prima dată când am fost recunoscuți și apreciați în străinătate, marcând un punct de cotitură în cariera noastră aflată la început de drum. Ne-a oferit credibilitatea unei act artistic într-un cadru cu adevărat internațional și a construit în noi încrederea că ceea ce facem are capacitatea de a depăși cu mult nivelul local. Banii primiți ca premiu i-am investit în achiziționarea unei dubițe de turneu și în mai multe apariții, care altfel ar fi fost financiar imposibile. Am avut de asemenea ocazia să continuăm rapid cu o a doua prestație la festivalul Jazz in the Park, ceea ce ne-a consolidat și mai mult poziția în comunitatea jazzului românesc și a creat un teren confortabil pentru performanța noastră  la Mastering the Music Business (MMB) din București. Ceea ce, la rândul ei, a dus la obținerea unui parteneriat cu Eurosonic, deoarece bookerul său a fost unul dintre delegații la MMB. Și astfel, bulgărele de zăpadă crește…”

Pe lângă concerte, Parcul Central din Cluj-Napoca va arăta ca odinioară, când festivalul câștiga premiul de Best Small Festival in Europe: cu multe activități cu și despre muzică, un ”line-up gastronomic” atent selecționat și o zonă dedicată vinurilor. Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale, în cadrul unei zone dedicate lor.

Advertisement

Jazz in the Park Competition a revenit în forță în 2023

Jazz in the Park Competition a revenit în 2023 după câțiva ani de pauză, ca un eveniment matur. Din totalul de 212 aplicanți, trupa Klawo din Polonia a fost marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții, iar acum vor cânta din nou la eveniment, ca invitați speciali.

Jazz in the Park Competition își propune să descopere trupe talentate de jazz din toată lumea și să le facă cunoscute. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de-a VII-a ediție.

Organizatorii reiau inițiativa biletului neobligatoriu: Fondul Jazz in the Park

În cadrul concursului, publicul participant va putea susține inițiativele culturale ale organizatorilor, cumpărând biletul neobligatoriu și contribuind la Fondul Jazz in the Park.  Această campanie a debutat în 2015 și a fost activă până în 2020, timp în care s-au strâns și au fost donați  peste 100.000 euro în comunitate.

Advertisement

Alin Vaida: “Am pornit fondul în 2015, având pe atunci un festival gratuit, unde publicul nu avea nicio obligație față de noi. Am zis atunci, că cei care cred în noi și vor să ne susțină, pot cumpăra un bilet neobligatoriu, iar comunitatea noastră a primit foarte bine această idee. Acum, vrem să reluăm această inițiativă pentru că avem multe proiecte noi în care vrem să ne implicăm comunitatea, respectiv și pentru aceștia, biletul neobligatoriu reprezintă un exercițiu de spirit civic foarte bun.”

DESPRE JAZZ IN THE PARK

Jazz in the Park este organizat de Fapte, o organizație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Calendarul din 2024 include două mari festivaluri organizate în Cluj-Napoca, precum și o expoziție muzicală:

· Jazz in the Park Competition | Parcul Central “Simion Bărnuțiu” | 5-7 iulie

· Jazz in the Park Festival | Parcul Etnografic ”Romulus Vuia” | 30 august-1 septembrie

Advertisement

· Music Gallery | Muzeul de Artă din Cluj-Napoca | 4 – 26 octombrie

Continue Reading