Psihologie

5 motive pentru care facem cumpărături conduși de panică

Published

on

Ce explică creșterea cumpărării alimentelor și stocarea hârtiei igienice în timpul izbucnirii coronavirusului?

În rândurile următoare regăsiți cinci motive datorită cărăra facem cumpărături conduși de panică.

1. Două moduri de gândire

Avem două niveluri de luare de decizii. La nivel de bază, deciziile individuale sunt cel mai bine înțelese ca interacțiunile dintre creierul logic și creierul emoțional. Cele două sisteme utilizează operații diferite. Creierul logic calculează și ia în considerare dovezile. Creierul emoțional este intuitiv, rapid, automat și nu este foarte accesibil conștientului.

Mintea logică ne spune: „Nu, nu este nevoie să cumpăr 10 baxuri de hârtie igienică”. Dar creierul emoțional spune: „Ei bine, mai bine să fiu în siguranță decât să-mi pare rău”. Mintea noastră emoțională este foarte adaptată la imagini vizuale. Și am văzut imagini grafice ale oamenilor de pe social media și mass-media că poartă măști, că cumpără hârtie igienică, că devastează rafturile hypermarketurilor, iar aceste imagini ne favorizeaza manifestarea noastra irațională și bazată pe emoții negative, de panică.

Advertisement

2. Anxietate și frică

Oamenii se confruntă cu o anxietate anticipativă. Anxietatea anticipativă este frica și teama pe care o experimentăm înainte de eveniment. De exemplu, când petreci săptămâni temându-te de rezultatul unei analize medicale sau te pregătești pentru un interviu. După cum am văzut în pandemia coronavirusului, frica ajunge la oameni cu mult înaintea infecției reale și atunci determină manifestarea unor acțiuni și comportamente.

De asemenea, la fel ca un virus, frica are tendința de a se răspândi de la persoană la persoană. Acest lucru poate apărea chiar dacă inițial nu a existat o bază rațională a fricii. Drept urmare, un grup de oameni necunoscuți între ei pot să adopte spontan unitatea emoțională. În cazul cumpărării de panică, oamenii simt: „Dacă ei o fac, mai bine o fac și eu.”

3. “Herd mentality” sau efectul de turmă

Ca ființe sociale, interpretăm pericolul situației pe baza modului în care reacționează ceilalți. Când instinctul turmei intră în acțiune, oamenii suspendă judecata logică și rațională, discernământul, și încep să facă ceea ce fac toți ceilalți. Deci, dacă “toată lumea” cumpără alimente din panică, hârtie igienică etc, oamenii urmează turma.

4. Intoleranța incertitudinii și lipsa sentimentului de deținere a controlului

Intoleranța incertitudinii poate fi definită drept incapacitatea de a accepta posibilitatea ca în viitor să apară un rezultat negativ (indiferent de probabilitate). Ceea ce face ca coronavirusul să fie frustrant pentru oameni este faptul că există o mulțime de necunoscute – când sau unde poate apărea sau cât de intens va fi.

În special, persoanele cu tulburări de anxietate preexistente tind să fie intolerante la incertitudine sau să se îngrijoreze mult pentru lucrurile minore. Aceștia verifică constant sursele de știri și se sperie de imaginile pe care le văd.

Advertisement

De asemenea, relevantă pentru incertitudine este lipsa controlului. Oamenii vor să găsească o modalitate de a păstra situația sub control.

Natura acestui virus face ca rezultatul să rămână neschimbat indiferent de acțiunile pe care un individ le poate întreprinde. Controlul poate fi gândit ca fiind convingerea că cineva are la dispoziție un răspuns care poate influența rezultatul. Și asta ar putea contribui la cumpărături frenetice. Cumpărarea de panică ajută oamenii să simtă că au situația sub control, că le va fi bine.

5. Dezinformare și zvonuri

„O persoană spune că ar putea fi o problemă. Următoarea persoană spune că probabil există o problemă. Următoarea persoană spune că există o problemă”

Dr. Psiholog Steuart Henderson BrittDr. Psiholog Steuart Henderson Britt

Suntem mai mult decât oricând vulnerabili la proliferarea dezinformării, în special în plină criză. În era de interconectare, dezinformarea s-a răspândit (de) către public pe rețelele de socializare, ajungând la milioane de oameni din întreaga lume într-o clipă. De exemplu, în Tokyo, informațiile false din social media despre deficitul de hârtie datorat coronavirusului din China au dus la cumpărarea de panică a hârtiei igienice. Guvernul a dat asigurări publicului că au un inventar suficient și că aproape toată hârtia igienică este producție proprie.

Advertisement

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Exit mobile version