Cum ne influențează teama de regret prosperitatea financiară și comportamentul nostru în relații și dragoste?
Una dintre cele mai cunoscute prejudecăți în comportamentul financiar se numește “efect de dispunere / efect dispozițional” sau englezescul “disposition effect” (o anomalie descoperită în comportamentul financiar).
Se referă la situațiile în care investitorii se țin cu dinții de un activ (bunuri, acțiuni etc) care îi conduc la pierderi. Când intrăm într-o nouă investiție, fie că este vorba de un fond mutual, de un anumit fond sau chiar de Bitcoin, vom fi foarte reticenți în vânzarea activului la un cost mai mic, suportând o pierdere.
Vom continua, aproape întotdeauna, să ne agățăm de acel activ sau de acea investiție până când aceasta va crește și până când am fi din nou pe profit.
O prejudecată comportamentală înrudită este “prejudecata costurilor scufundate”. În economie și luarea deciziilor de afaceri, costul scufundat (sau cost(uri) restrosectiv(e)) este un cost care a fost deja suportat și nu poate fi recuperat.
Fiecare dintre noi a experimentat o situație în care a inițiat un nou proiect la domiciliu sau la serviciu, la școala, facultate etc. cu o așteptare substanțială de prosperitate și de bine.
În timp ce punem eforturi enorme în proiect, observăm treptat că nu merge, nu ne conduce nicăieri. Putem renunța la această întreprindere fără rezultate, dar în schimb ne agățăm de ea mai mult și mai mult, exercitând tot mai mult efort, în ciuda sentimentului nostru că nu va aduce nimic în schimb.
De ce intrăm în aceste capcane?
De ce logica și raționamentul nu reușesc să ne salveze din aceste iazuri tulburi în timp util?
Forța motrice pentru un astfel de comportament este frica de regret!
Regretul este o emoție extrem de importantă proiectată de evoluție pentru a facilita învățarea. Nu putem învăța din greșelile noastre fără regret. Fără acest stimul dureros, vom continua să repetăm aceeași greșeală din nou și din nou.
Regretul ne avertizează înainte de a face ceva ce am făcut în trecut și ne-a părut rău pentru mai târziu. Dar regretul este dureros!
Ne temem și încercăm să îl evităm ori de câte ori este posibil.
Dacă activul pe care l-am cumpărat se amortizează în valoare (îi scade valoarea), vânzarea la un preț mai mic, cu o pierdere, va genera regret.
Vom fi obligați să ne recunoaștem (și posibil celorlalți) că am făcut o greșeală să cumpărăm în primul rând. În schimb, rămânând agățați de acest lucru ne permite să evităm regretul, deoarece există încă o șansă ca valoarea sa să crească la un moment dat.
Când renunțăm la un proiect înainte ca acesta să se materializeze, pentru că ne dăm seama că nu merge nicăieri, ne confruntăm cu ceea ce se numește REGRET. “Cum naiba am ajuns în această mizerie?” – ar fi o reacție tipică.
Încercarea nerezonabilă de a mișca proiectul înainte, ne va permite să evităm regretul temporar, forțându-ne să ne scufundăm mai mult în costuri și să investim mai mult în el.
Pe scurt, prejudiciul costului scufundat sau costului relativ, face referire la investirea resurselor noastre (timp, bani, energie etc) in ceva anume, resurse suportate de noi care nu pot fi recuperate.
Prejudiciul costului scufundat, de multe ori, ne lovește și în comportamentul nostru raportat la întâlniri, dragoste și relații, când investim într-o relație al cărei viitor este ZERO.
O relație fără viitor care nu are dragoste sau pasiune poate fi justificată dacă ea servește fie unor scopuri sociale, fie servește drept un remediu pentru singurătate.
Dar, adesea, astfel de relații supraviețuiesc pe motive foarte diferite, și anume, inconvenientul de a le pune capăt.
Încheierea unei relații, din nou, ne obligă să recunoaștem un eșec: un eșec că nu am putut să fim suficient de atractivi pentru partenerul de cuplu etc. (doar un exemplu)
Putem uneori să ne argumentăm nouă înșine că dacă am ajuns atât de departe în relație, trebuie să-i dăm o altă șansă – când știm că nu există nicio șansă!
Din nou, atâta timp cât relația este vie, nu ne confruntăm cu niciun regret, dar când se termină, regretul se manifestă puternic în viața noastră chiar și sub forma unei eventuale auto-judecăți.
Interesant este faptul că aceeași forță care ne tine într-o relație eșuată ne împiedică să începem o relație atunci când nu avem nicio relație.
Frica de regret face ca starea actuală în care ne aflăm să fie uimitor de atractivă, deoarece regretul apare, de obicei, atunci când facem ceva pentru a schimba acest status, această stare în care ne aflăm și posibilitatea de a ne găsi pe noi înșine în ceva mai rău (adică, de a sări din lac în puț).
Există un remediu pentru teama de regret?
Cel mai eficient remediu este acela de a ne permite să fim sfătuiți. În cazul deciziilor financiare, acest lucru se realizează de obicei prin angajarea unui consilier financiar. Făcând acest lucru, se reduce frica de regret în mod substanțial, deoarece nu suntem singurii care luăm decizia și nu e singura vină dacă se dovedește a fi greșită.
Aceeași logică se aplică și la un regret sentimental, romantic. Ne putem permite să primim sfaturi de la un prieten apropiat sau de la un membru al familiei atunci când începem o nouă relație sau înainte de a termina una. Pe lângă faptul că o să avem parte de o opinie imparțială, ne va permite și să împărțim povara regretului cu altcineva dacă ne dăm seama că am luat o decizie greșită. Aceste lucruri ne vor permite să ne schimbăm mai ușor starea actuală în care ne aflăm.
Confortabil, după cum se poate simți, oricine va lăsa starea actuală a afacerilor, relațiilor, problemelor sociale și politice să-i preia, vor pierde acel scop de a găsi un partener potrivit.
Când spun “starea actuală în care ne aflăm”, mă refer la starea în care am ajuns după ce am luat decizii greșite și am trecut prin suferințele regretului.
