Gloria Barabancea: „Viața mea este conturată de artă.”

Gloria Barabancea este de abia la vârsta adolescenței, însă cântă la pian, precum ar cunoaște acest instrument de o viață. A intrat în lumea muzicii clasice la vârsta de 6 ani, pe vremea când părinții au înscris-o la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București. Începutul a fost mai greu pentru tânăra artista, căci nu a fost atrasă de pian din primii ani de studiu. Crescând într-o familie de muzicieni celebri, dar având și profesori pe măsură, Gloria Barabancea reușeste în prezent să uimească publicul prin tehnică, agilitate, rafinament și multă emoție. Pe lângă pasiunea pentru muzica clasică, Gloria Barabancea este pasionată de teatru și de cinematografie.

Care este povestea talentului tău? Cum ți-ai descoperit pasiunea și când te-ai decis să începi studiul în această direcție?

Am fost înconjurată de acest instrument de când eram mică, în casa noastră fiind 4 piane. Am început să studiez pianul de la vârsta de 6 ani în cadrul Colegiului Național de Muzică „George Enescu”, aceștia fiind primii mei „pași” în muzică. La început nu am fost atrasă de pian, nu studiam suficient și nu imi doream să continui în această direcție. Am avut mulți profesori cu care nu am fost compatibilă. Abia în clasa a VI-a am cunoscut-o pe actuala mea profesoară de pian care a văzut un potențial și a crezut în mine. Datorită ei am început să iubesc pianul și muzica clasică. Începeam să studiez cu plăcere din ce în ce mai mult.

Ce creații muzicale îți place să abordezi și cât timp petreci în faţa pianului pe zi?

Sunt atrasă de compozitorii din perioada romantică, favoriții mei fiind Fr. Liszt și S. Rahmaninov. Timpul de studiu variază de la zi la zi, între 3 și 6-7 ore.

Gloria Barabancea s-a născut în urmă cu 15 ani, într-o familie de artiști muzicieni. Mama, Ozana Barabancea, artist liric al Operei Naționale din București, dar apreciată și în calitate de jurat în cadrul cunoscutului show de televiziune „Te cunosc de undeva!”, iar tatăl, Sorin Terinte, un pianist extrem de bine cotat. Gloria are și un frate, Andrew Barabancea, care pășește de asemenea, cu mult profesionalism pe drumul muzicii.

Cum este acel sentiment de a te naște într-o familie de artisti muzicieni?
Nu am termen de comparație, pentru mine este o normalitate, fiind un stil de viață dintotdeauna.

Cum ai putea descrie relația cu familia ta?

Avem o relație de prietenie, muzica fiind un element esențial care ne unește.

Ai simțit vreodată că ar fi contat faptul că ești copilul celebrului om de muzică, Ozana Barabancea?

În ochii mei nu este „celebrul om de muzică”, este mama. Deși suntem pe ramuri diferite, ea reprezintă un exemplu în formarea mea ca muzician. Fiind o artistă cunoscută am avut multe avantaje, dar și dezavantaje.

Cum te privesc colegii tăi de liceu?

Colegii mei mă privesc într-un mod firesc, între noi există o relație normală.

Care sunt cele mai frumoase realizări ale tale până în prezent?

Fiecare moment pe scenă este intens și plin de emoție. Sunt onorată că am pășit pe scene importante din România, având recitaluri de pian la Castelul Peleș, la Teatrul Național București și în corul Colegiului Național de Muzică „George Enescu” la Sala Radio și la Ateneul Român. Pe lângă acestea am avut ocazia să deschid și să prezint multe concerte ale orchestrei „Lumini Sonore by Ozana Barabancea”.

La ce te gândești în continuare din punct de vedere profesional?

Să evoluez din ce în ce mai mult, să nu mă las bătută și să ajung cât de departe mi-am propus.

Te-ai gândit și la o carieră în televiziune?

Momentan nu.

Cum ar suna titlul unui articol despre tine pe care ai vrea să-l citești într-un ziar?

„Gloria Barabancea, noul prim ministru al Marii Britanii”

Timpul este poate cea mai importantă resursă de care dispunem cu toții. Însă, uneori, pare că nu este suficient. Așa afirmă și Gloria, spunând că uneori simte că îi lipsește timpul de a realiza tot ce își propune. Noi îi dorim mult succes și așteptăm cu nerăbdare să o vedem din nou pe scenă!