Oameni
Titi Aur: Alternanța zăpadă, gheață, ploaie, a însemnat pentru mine vreme bună de raliu

Published
4 years agoon
Raliul Brașovului își va desfășura în 26-27 martie 2021 cea de-a cincizecea ediție. Titi Aur, unul dintre cei mai prolifici piloți din istoria Campionatului Național de Raliuri, deține recordul de 6 victorii la Brașov, la egalitate cu Simone Tempestini. Titi Aur a stat de vorbă cu organizatorii Tess Rally Brașov powered by Pro-X despre cel care este unul dintre cele mai apreciate evenimente automobilistice românești.
Cum a fost prima ta victorie la Brașov?
În primul rând, vreau să menționez că Raliul Brașovului a fost prima etapă de campionat la care am participat. Asta se întâmplă în ’86. Prima victorie a venit în ’96, cu Toyota, după ce cu un an înainte participasem cu Audi dar am avut niște probleme la transmisie. Ca orice victorie, nu putea fi decât o mare bucurie, mai ales că Raliul Brașovului a însemnat și înseamnă pentru toată lumea automobilistică un eveniment foarte special. Mai mult, pentru mine reprezenta raliul în care debutasem cu zece ani în urmă.
Acesta era începutul unei serii de șase victorii consecutive la Brașov. Cum a fost ultima dată când ai câștigat Raliul Brașovului?
Fiecare victorie are întâmplările sale, peripețiile sale și, bineînțeles, bucuria de la final. Îmi aduc aminte că la una dintre ultimele victorii, în 2001 sau 2002, am fost la luptă destul de strânsă cu Bogdan Marisca. Bogdan a abandonat pe Valea Cetății iar eu am ajuns la sosirea ultimei probe speciale de la Râșnov cu pană pe față, cu janta spartă și cu aripa ruptă la Seatul Cordoba WRC. Nu avusesem un avans destul de mare ca să stau confortabil și am așteptat stresat să văd la cât timp ajunge Bogdan. El a sărit afară într-un viraj de pe coborâre, însă nu știam cât timp am pierdut față de ceilalți. Asta a fost una dintre ultimele victorii de la Brașov.
Raliul Brașovului este recunoscut pentru vremea capricioasă, impredictibilă, ce deseori joacă un rol important în desfășurare. Ți-au fost vreodată date peste cap planurile din acest motiv?
Au fost date peste cap pentru alții, care nu au înțeles un lucru: și dacă se va ține în iunie, Raliul Brașovului va rămâne tot “raliul zăpezii”. Iar dacă nu se organizează la timp, este posibil să dea agricultură peste cap, să ajungă să ningă prin iunie. Îmi aduc aminte că într-un an, în lunea din săptămâna raliului, eram încă la Bârlad și vorbeam la telefon cu Victor Băldescu, Dumnezeu să-l odihnească, care era la Brașov. El îmi spunea cât de cald este acolo, că folosește aerul condiționat în mașină, dar eu mi-am luat la mine, totuși, cauciucurile de zăpadă. Pe la mijlocul săptămânii a început “să ne strângă un pic”, în ziua următoare și mai tare, iar în noaptea raliului a venit zăpada. A doua zi, am pus cauciucurile de zăpadă și am urcat în Poiana Mică, de unde urma să luăm startul pe Valea Cetății la vale. Atunci, a venit la mine un grup destul de mare, din care făceau parte Victor, Mihai Leu, Dodo Toma, cerându-mi să semnez anularea probei la vale. Aveam avantajul cauciucurilor, deși nu eram singurul, dar le-am spus că nu pot semna ca la raliul zăpezii să se anuleze o proba din cauză că este zăpadă.
A mai fost un an în care a fost zăpadă mare, anulându-se din acest motiv o buclă pe Poiană și Râșnov. Eu și cu Silviu (nr. Moraru, copilotul lui Titi Aur din acea perioadă) eram cei mai vocali să nu se anuleze, deși aveam un avans confortabil și câștigăm direct dacă se anula. Dar eram supărați că ni se anulează plăcerea de a ne da pe zăpadă. Pentru mine, schimbarea vremii a fost întotdeauna o mare bucurie. Am prins odată o ploaie torențială pe Babarunca, cu Toyota, și m-am bucurat foarte mult. Tot cu Toyota, în ’96, a fost zăpadă foarte multă și iarăși mi-a plăcut foarte mult. De fiecare dată, alternanța zăpadă, gheață, ploaie, a însemnat pentru mine vreme bună de raliu. Cel mai rău a fost cu asfaltul bun și uscat.
Asta urmă să fie următoarea întrebare, dacă preferi asfalt uscat, ploaie sau zăpadă.
În niciun caz asfaltul ăsta nou, ca pista de circuit. Mi-a plăcut mai mult asfaltul ăla mai denivelat, mai peticit, cu intrat pe interioare, cu ploaie, cu mâzgă, cu orice dar nu cu aderența foarte bună.
Care dintre victoriile tale la Brașov a fost cel mai greu de obținut?
Cred că cel mai greu de obținut a fost victoria de la primul meu raliu cu Seatul Cordoba. Această mașină avea o ținută de drum impecabilă iar eu am mers într-o neștiință permanentă. Abia după raliu am reușit să mă mai acomodez cu mașina, deși niciodată nu am fost acomodat maxim cu Seatul. Așadar, în acea etapă am dus lupta cea mai strânsă cu Mihai Leu și cu Heinz Gollner, iar victoria a fost cam la noroc. Chiar dacă am câștigat multe probe speciale, toate au fost la limită. Aveam și frica de a nu strica o mașină de 480 de mii de mărci, din care eu plătisem până atunci doar 200 de mii.
Care este proba specială care ți-a plăcut cel mai mult la Brașov?
În niciun caz Poiana. Nu am fost niciodată un fan al Poienii, nici la deal și nici la vale. Mi-a plăcut Valea Cetății în ambele sensuri, mi-au plăcut și celelalte probe, și mi-a plăcut, de fiecare dată, Babarunca pe aderență scăzută.
Cine crezi că va câștiga a 50-a ediție a raliului?
Este ușor dar greu de dat un pronostic. Simone Tempestini este deocamdată de nebătut, atâta vreme cât Norbert Maior nu se urcă într-o mașină comparabilă, un R5. Când Norbert va face trecerea la o mașină “mare”, va fi o lupta strânsă. Va fi un Norbert foarte talentat versus un Simone talentat și experimentat. Însă Norbert ar veni cu nebunia dată de tinerețe și talent. Bineînțeles că în spate vor sta cei doi cotoi bătrâni, Giri și Bogdan Marisca. Vor fi foarte aproape, ambii fiind foarte rapizi, mai ales în locurile foarte cunoscute. Putem spune că amândoi sunt acasă, la Brașov. Giri vine cu motivația suplimentară că “sunt la mine acasă, va mănânc”. Așa gândește, așa se comportă și îi și reușește de multe ori. Dar cât timp Norbert nu va schimbă mașina, cred că Simone va domina. Eu personal, îi recomand lui Norbert să mai stea un an cu o mașina “mică”, să fie obligat să fie cu accelerația la fund, pentru viitorul lui, pe care eu îl prevăd glorios.
Vlad Mocanu – campion mondial la minifotbal: Dacă munceşti pentru visul tău, ajungi departe
Regizorul Vladimir Anton: Sala de repetiţii e un spaţiu pe care eu îl definesc ca fiind “acasă”
Evelina Chișcă (UPU Brașov) povestește despre bucuria și provocările cu care se confruntă un asistent social
Mihai Mărgineanu: „Poate că ăsta a fost rolul meu: să le deschid „modernilor” calea spre autentic”
Mihai Trăistariu: „O să cânt „Tornero”, până la adânci bătrâneţi, cât mai ţine glasul”
Oana Moșneagu: „Eu am fost cel mai mare susținător al meu pe parcursul anilor”
Published
2 weeks agoon
January 30, 2025
Într-o lume în continuă schimbare, tinerii români demonstrează că nu există limite pentru ambiție, inovație și succes. Dragoș Popa, un nume cunoscut în cultura românească, este un exemplu clar al acestei noi generații de lideri. La doar 16 ani, a pus bazele primului său festival de muzică, devenind astfel cel mai tânăr organizator de evenimente din țară. 11 ani mai târziu, acesta se afla pe aceeași scenă cu inconfundabila Felicia Filip, un moment ce părea de neimaginat la începutul carierei sale, potrivit unui reportaj realizat de Radio România Brașov FM pentru romaniadenota10.ro.
Acum, la 30 de ani, Dragoș continuă să se afirme pe multiple fronturi: manageriază un centru cultural, organizează festivaluri naționale de muzică, este jurnalist și face parte din comisii de jurizare pentru competiții de talie națională.
Dragoș Popa s-a născut și a crescut în Zărnești, orașul său natal, la poalele Munților Piatra Craiului. Deși în copilărie își dorea să devină doctor sau preot, muzica a fost cea care l-a atras cu adevărat. Talentul l-a moștenit de la bunicul său, care cânta la acordeon și muzicuță. La doar 16 ani, cu visuri mari și multă determinare, a conceput și pus în practică proiectul festivalului ”Ecoul Pietrei Craiului”, un eveniment care, la peste 14 ani de la înființare, atrage sute de participanți din toată țara.
„La vârsta de 16 ani, am reușit să pun pe picioare un festival. Nu a fost ușor, aveam nevoie de finanțe, așa că m-am dus direct la primar. La început, nu m-a crezut, dar i-am câștigat încrederea și am reușit să obțin banii necesari pentru a organiza evenimentul. A fost un pas mare pentru mine și pentru Zărnești,” a povestit Dragoș Popa pentru Radio România.
Așezat pe o fundație solidă de educație în domeniul muzical și jurnalistic, Dragoș nu s-a limitat doar la evenimentele locale, ci a dus activitatea Centrului Cultural Artist pentru Artă, pe care îl coordonează, dincolo de granițele județului Brașov, organizând evenimente în întreaga țară.
Felicia Filip, una dintre cele mai mari soprane ale României, a fost printre primii care i-au apreciat talentul: „Mi-a fost student, echilibrat, preocupat, mereu documentat. Sunt convinsă că Dragoș Popa va lăsa o amprentă distinctă în viața artistică din România.” De asemenea, maestrul Cristian Mihăilescu remarcă dedicarea și implicarea lui Dragoș: „Este peste tot! Organizând evenimente culturale și concursuri, sute de tineri au urcat pe scenă datorită lui.”
Într-o Românie unde provocările nu sunt puține, Dragoș Popa reprezintă dovada că tinerii din țara noastră pot transforma visele în realitate.
Sunteți invitați să îl cunoașteți pe Dragoș Popa pe site-ul www.romaniadenota10.ro, în cadrul unei ediții realizată de Bianca Bucă, redactor Radio România Brașov.
România de nota 10 este un proiect al rețelei Radio România Regional.
Published
1 month agoon
January 14, 2025
Convins că radioul este și va rămâne cea mai simplă și la îndemână sursă de informare, un fost lider de sindicat din Vâlcea cu o pasiune ieșită din comun pentru “cutiile vorbitoare” a strâns acasă în decurs de câteva decenii câteva sute de radioreceptoare, de la cele cu galenă, cu lămpi sau pe tranzistori și până la aparate de radio moderne.
Mulți ani angajat la cariera de cărbune din zona Berbești-Alunu, Dorel Glomnicu este un priceput electronist și spune că încă din copilărie a fost fascinat de aparatele de radio. Pe vremea când nici nu mergea la școală, a demontat bucată cu bucată radioul părinților ca să afle de unde vine vocea ce răzbătea în casă, pentru ca mai apoi, în timpul școlii, să învețe să le și construiască.
“Pasiunea este din copilărie, pentru ca în copilărie eram foarte, foarte curios și demontam tot ce îmi pica în mână, fie ca era mașinuță, fie că era un aparat de radio. Primul radio pe care l-am demontat a fost un radio pe lămpi, al părinților bineînțeles. La vremea respectivă era o bijuterie. Chiar și acum e o bijuterie, pentru ca e un radio care mergea și la lampă și la baterii, ceea ce era o raritate la vremea respectivă, dar și o necesitate pentru că nu exista curent electric în zonele rurale, mai ales. Aveam cinci sau șase ani. Știu sigur că nu eram la școală și l-am luat și l-am demontat să văd de unde vine vocea. Și din aproape în aproape l-am făcut bucăți și tot nu am descoperit de unde vine vocea. De fapt, eu voiam să și văd vocea, să și văd oamenii care vorbe sau care cântă. Sigur că nu mai există aparatul respectiv, dar cu mare greutate am găsit altul. L-am cumpărat și l-am restaurat. Am găsit și lampa, iar acum funcționează cu energia produsa de acea lampă”, povestește Dorel Glomnicu, fostul lider de sindicat al minerilor din Berbești și Alunu.
Peste ani, vrăjit de cutiile magice de la începuturile radioului, Dorel Glomnicu a început încet, încet să le și colecționeze. În aproape 30 de ani de la achiziționarea primei piese din colecția sa, a strâns acasă sute de aparate radio, de toate tipurile și din toate etapele istoriei tehnici. Pe lângă acestea, colecția vâlceanului mai cuprinde și patefoane, gramofoane, magnetofoane și alte aparate de redare a sunetului și a imaginii.
Citește continuarea reportajului aici.
Published
1 month agoon
January 6, 2025
Actorul american de origine română Sebastian Stan a câștigat duminică seară, în cadrul celei de a 82-a ediții a Globurilor de Aur, premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie /musical, informează contul de pe rețeaua de socializare X dedicat acestor distincții decernate de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA), potrivit Agerpres.
Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur pentru rolul din filmul ‘A Different Man’ și a concurat în această categorie cu actorii Jesse Eisenberg (‘A Real Pain’), Hugh Grant (‘Heretic’), Gabriel LaBelle (‘Saturday Night’), Jesse Plemons (‘Kinds of Kindness’), Glen Powell (‘Hit Man’).
Este primul Glob de Aur obținut de Sebastian Stan după nominalizarea primită în 2023 pentru rolul din miniseria TV ‘Pam & Tommy’. Pentru evoluția sa din lungmetrajul ‘A Different Man’, el a fost recompensat cu premiul de interpretare masculină – Ursul de Argint – la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2024. În acest film, starul americano-român joacă rolul unui actor aspirant cu tumori faciale, care este supus unei proceduri estetice radicale pentru a-și schimba drastic aspectul, însă noul său chip de vis se transformă rapid într-un coșmar.
În 2024, premiul acestei categorii a fost câștigat de actorul Paul Giamatti, pentru rolul din filmul ‘The Holdovers’.
Cea de-a 82-a gală de decernare a Globurilor de Aur are loc la ora transmiterii acestor informații și se desfășoară la hotelul Beverly Hilton din Los Angeles. Evenimentul este prezentat de actrița Nikki Glaser.
Decernate pentru prima dată în 1944, Globurile de Aur recompensează cele mai bune interpretări și producții din industria cinematografică și de televiziune, grupate în 27 de categorii.