Connect with us

Oameni

Titi Aur: Alternanța zăpadă, gheață, ploaie, a însemnat pentru mine vreme bună de raliu

Published

on

Foto. Tess Rally Brașov

Raliul Brașovului își va desfășura în 26-27 martie 2021 cea de-a cincizecea ediție. Titi Aur, unul dintre cei mai prolifici piloți din istoria Campionatului Național de Raliuri, deține recordul de 6 victorii la Brașov, la egalitate cu Simone Tempestini. Titi Aur a stat de vorbă cu organizatorii Tess Rally Brașov powered by Pro-X despre cel care este unul dintre cele mai apreciate evenimente automobilistice românești.

Cum a fost prima ta victorie la Brașov?

În primul rând, vreau să menționez că Raliul Brașovului a fost prima etapă de campionat la care am participat. Asta se întâmplă în ’86. Prima victorie a venit în ’96, cu Toyota, după ce cu un an înainte participasem cu Audi dar am avut niște probleme la transmisie. Ca orice victorie, nu putea fi decât o mare bucurie, mai ales că Raliul Brașovului a însemnat și înseamnă pentru toată lumea automobilistică un eveniment foarte special. Mai mult, pentru mine reprezenta raliul în care debutasem cu zece ani în urmă.

Acesta era începutul unei serii de șase victorii consecutive la Brașov. Cum a fost ultima dată când ai câștigat Raliul Brașovului?

Advertisement

Fiecare victorie are întâmplările sale, peripețiile sale și, bineînțeles, bucuria de la final. Îmi aduc aminte că la una dintre ultimele victorii, în 2001 sau 2002, am fost la luptă destul de strânsă cu Bogdan Marisca. Bogdan a abandonat pe Valea Cetății iar eu am ajuns la sosirea ultimei probe speciale de la Râșnov cu pană pe față, cu janta spartă și cu aripa ruptă la Seatul Cordoba WRC. Nu avusesem un avans destul de mare ca să stau confortabil și am așteptat stresat să văd la cât timp ajunge Bogdan. El a sărit afară într-un viraj de pe coborâre, însă nu știam cât timp am pierdut față de ceilalți. Asta a fost una dintre ultimele victorii de la Brașov.

Raliul Brașovului este recunoscut pentru vremea capricioasă, impredictibilă, ce deseori joacă un rol important în desfășurare. Ți-au fost vreodată date peste cap planurile din acest motiv?

Au fost date peste cap pentru alții, care nu au înțeles un lucru: și dacă se va ține în iunie, Raliul Brașovului va rămâne tot “raliul zăpezii”. Iar dacă nu se organizează la timp, este posibil să dea agricultură peste cap, să ajungă să ningă prin iunie. Îmi aduc aminte că într-un an, în lunea din săptămâna raliului, eram încă la Bârlad și vorbeam la telefon cu Victor Băldescu, Dumnezeu să-l odihnească, care era la Brașov. El îmi spunea cât de cald este acolo, că folosește aerul condiționat în mașină, dar eu mi-am luat la mine, totuși, cauciucurile de zăpadă. Pe la mijlocul săptămânii a început “să ne strângă un pic”, în ziua următoare și mai tare, iar în noaptea raliului a venit zăpada. A doua zi, am pus cauciucurile de zăpadă și am urcat în Poiana Mică, de unde urma să luăm startul pe Valea Cetății la vale. Atunci, a venit la mine un grup destul de mare, din care făceau parte Victor, Mihai Leu, Dodo Toma, cerându-mi să semnez anularea probei la vale. Aveam avantajul cauciucurilor, deși nu eram singurul, dar le-am spus că nu pot semna ca la raliul zăpezii să se anuleze o proba din cauză că este zăpadă.

A mai fost un an în care a fost zăpadă mare, anulându-se din acest motiv o buclă pe Poiană și Râșnov. Eu și cu Silviu (nr. Moraru, copilotul lui Titi Aur din acea perioadă) eram cei mai vocali să nu se anuleze, deși aveam un avans confortabil și câștigăm direct dacă se anula. Dar eram supărați că ni se anulează plăcerea de a ne da pe zăpadă. Pentru mine, schimbarea vremii a fost întotdeauna o mare bucurie. Am prins odată o ploaie torențială pe Babarunca, cu Toyota, și m-am bucurat foarte mult. Tot cu Toyota, în ’96, a fost zăpadă foarte multă și iarăși mi-a plăcut foarte mult. De fiecare dată, alternanța zăpadă, gheață, ploaie, a însemnat pentru mine vreme bună de raliu. Cel mai rău a fost cu asfaltul bun și uscat.

Asta urmă să fie următoarea întrebare, dacă preferi asfalt uscat, ploaie sau zăpadă.

Advertisement

În niciun caz asfaltul ăsta nou, ca pista de circuit. Mi-a plăcut mai mult asfaltul ăla mai denivelat, mai peticit, cu intrat pe interioare, cu ploaie, cu mâzgă, cu orice dar nu cu aderența foarte bună.

Care dintre victoriile tale la Brașov a fost cel mai greu de obținut?

Cred că cel mai greu de obținut a fost victoria de la primul meu raliu cu Seatul Cordoba. Această mașină avea o ținută de drum impecabilă iar eu am mers într-o neștiință permanentă. Abia după raliu am reușit să mă mai acomodez cu mașina, deși niciodată nu am fost acomodat maxim cu Seatul. Așadar, în acea etapă am dus lupta cea mai strânsă cu Mihai Leu și cu Heinz Gollner, iar victoria a fost cam la noroc. Chiar dacă am câștigat multe probe speciale, toate au fost la limită. Aveam și frica de a nu strica o mașină de 480 de mii de mărci, din care eu plătisem până atunci doar 200 de mii.

Care este proba specială care ți-a plăcut cel mai mult la Brașov?

În niciun caz Poiana. Nu am fost niciodată un fan al Poienii, nici la deal și nici la vale. Mi-a plăcut Valea Cetății în ambele sensuri, mi-au plăcut și celelalte probe, și mi-a plăcut, de fiecare dată, Babarunca pe aderență scăzută.

Advertisement

Cine crezi că va câștiga a 50-a ediție a raliului?

Este ușor dar greu de dat un pronostic. Simone Tempestini este deocamdată de nebătut, atâta vreme cât Norbert Maior nu se urcă într-o mașină comparabilă, un R5. Când Norbert va face trecerea la o mașină “mare”, va fi o lupta strânsă. Va fi un Norbert foarte talentat versus un Simone talentat și experimentat. Însă Norbert ar veni cu nebunia dată de tinerețe și talent. Bineînțeles că în spate vor sta cei doi cotoi bătrâni, Giri și Bogdan Marisca. Vor fi foarte aproape, ambii fiind foarte rapizi, mai ales în locurile foarte cunoscute. Putem spune că amândoi sunt acasă, la Brașov. Giri vine cu motivația suplimentară că “sunt la mine acasă, va mănânc”. Așa gândește, așa se comportă și îi și reușește de multe ori. Dar cât timp Norbert nu va schimbă mașina, cred că Simone va domina. Eu personal, îi recomand lui Norbert să mai stea un an cu o mașina “mică”, să fie obligat să fie cu accelerația la fund, pentru viitorul lui, pe care eu îl prevăd glorios.

Oameni

Paul Georgescu a traversat înot Cook Strait, Noua Zeelandă, parte din proiectul Oceans Seven

Published

on

Paul Georgescu a traversat înot strâmtoarea Cook, care desparte Insula de Nord a Noii Zeelande de Insula de Sud. Este a șasea strâmtoare pe care Paul reușește să o traverseze în cadrul celui mai important proiect mondial în înotul în ape libere: Oceans Seven. Doar 27 de persoane au reușit să finalizeze “Everestul” înotătorilor. Paul mai are de traversat Tsugaru Strait, Japonia, iar provocarea se va desfășura la finalul lunii iulie. “Sunt motivat la maximum să termin proiectul Oceans Seven în această vară și voi face tot ceea ce depinde de mine atât în pregătirea fizică, cât și în cea mentală”, a declarat românul, desemnat de World Open Water Swimming Association Awards, cea mai mare organizație de înot în ape deschise din lume, MAN OF THE YEAR în anul 2021.

Paul Georgescu a înotat timp de 9 ore într-o apă cu o temperatură de 17 grade

Cook Strait leagă Insula de Nord a Noii Zeelande cu Insula de Sud, conectând Marea Tasmaniei cu Oceanul Pacific de Sud. În linie dreaptă distanța este de 22,5 kilometri, dar curenții puternici au făcut ca traseul parcurs de Paul să fie de 29 de kilometri.

“Am prins o zi senină astfel că am avut posibilitatea să văd malul celălalt, un sentiment reconfortant, dar în momentul în care intri în apă distanțele pot fi copleșitoare. Am avut de luptat, timp de mai multe ore, în diferite momente ale traversării, cu un curent puternic. În aceste perioade trebuie să sprintezi pentru a reuși să depășești respectivele porțiuni altfel riști să fii deviat de la rută și să nu mai ajungi pe partea cealaltă. Au fost și reprize de vânt care au adus valuri destul de mari, care m-au determinat să îmi schimb tehnica de înot. A fost o traversare grea, a treia ca dificultate dintre cele 6 reușite în cadrul acestui proiect” – Paul Georgescu.

Advertisement

Paul Georgescu a început traversarea la doar 48 de ore de la momentul aterizării în Noua Zeelanda, iar diferența de fus orar a fost un alt aspect care i-a îngreunat traversarea.

“Reușita o datorez în primul rând antrenamentelor. Mă pregătesc împreună cu înotători de perfomanță pentru că fără o viteză bună multe dintre aceste strâmtori nu pot fi traversate. A contat mult și mentalul, psihicul puternic, care se călește odată cu expriența. Trebuie să rămâii motivat și în situațiile dificile” – Paul Georgescu

Paul Georgescu i-a avut alături, în cele două bărci care l-au flancat, în traversarea Cook Strait pe managaerul său, Iulian Zamfir, soția sa, dar și doi dintre înotătorii importanți în ape libere și înghețate: irlandezul Ger Kennedy și neo zeelandezul Philip Rush, omul care deține recordul mondial de timp pentru 2, respectiv 3 traversări legate în English Channel.

“Sunt obosit, dar foarte bucuros pentru că am reușit traversarea Cook Strait. Acum toate gândurile mele se îndreaptă spre Japonia. Trebuie crescută viteza foarte mult pentru Tsugaru Strait, dar sunt motivat. Oceans Seven este un proiect extrem, extrem de dificil atât din punct de vedere fizic și psihic, cât și financiar. Ai nevoie de anduranță, viteză, adaptare la apa foarte rece, capacitatea de a înota pe timp de noapte, un psihic tare ca să nu-ți fie frică de ce este sub tine, de fauna marină…” – Paul Georgescu

Proiectul Oceans Seven implică traversarea a 7 dintre cele mai dificile strâmtori și canale din lume: English Channel, North Channel, Catalina Channel, Kaiwi Channel, Strait of Gibraltar, Cook Strait și Tsugaru Strait.

Advertisement

Continue Reading

Artiști

Pianista Sânziana Mircea inclusă de Universitatea Bocconi în topul celor mai de succes absolvente din istoria sa

Published

on

Una dintre cele mai prestigioase universitati din lume – Universitatea de Economie Luigi Bocconi din Milano, a celebrat data de 8 martie – Ziua Internationala a Femeii, prin lansarea volumului “Changed by Women”. Realizat in colaborare cu jurnalista Diana Cavalcoli de la Corriere della Sera, volumul prezinta povestile de succes a 99 de absolvente ale universitatii, selectate din cei peste 120 de ani de activitate. Printre acestea se numara si pianista Sinziana Mircea, singura romanca inclusa in acest top.

Este un imens privilegiu sa fiu inclusa printre cele 99 de absolvente din toate timpurile, selectate de Bocconi pentru a fi prezentate in aceasta carte. Cu atat mai mult cu cat anul acesta Bocconi Business School, a carei absolventa sunt, s-a clasat pe locul 3 in topul celor mai bune scoli de business din lume”, a declarat pianista si compozitoarea Sinziana Mircea.

Printre cele 99 de povesti de succes se numara: Alice Acciarri – General Manager e-Bay Italia, Silvia Ardagna – Chief European Economist Barclays, Elisa Balbo – soprana de nivel mondial, Silvia Candiani – Vice-President Microsoft, Margherita Della Valle – CEO Vodafone Group, Francesca Cornelli – Decan Kellogg School of Management/ Northwestern University Chicago, Roberta Gatti – World Bank Chief Economist for EMEA, Elisabetta Magistretti – prima CEO UniCredit Bank, Titti Postiglione – Sef Adjunct al Departamentului pentru Protectia Civila Italia.

Pianista Sinziana Mircea, absolventa a programului de masterat in managementul artelor s-a remarcat atat prin cariera concertistica desfasurata pe marile scene ale lumii, cat si prin activitatile sale de profesor universitar, cercetator si antreprenor cultural. Proiectele muzicale realizate de Sinziana s-au evidentiat prin caracterul inovator, acesta fiind trademark-ul muzicienei romane. Astfel, muziciana a realizat restituri ale patromoniului muzical mondial prin prezentarea in premiera absoluta a unor lucrari de secol XVIII, descoperite chiar de ea in arhivele conservatoarelor italiene. Programele concertelor sale, prezentate cu mare succes de public si critica in intreaga lume, contin atat repertoriul clasic, cat si compozitiile pianistei, in show-uri imersive de muzica si lumina, in care muzica este insotita de proiectii video realizate cu inteligenta artificiala.

Advertisement

Sinziana este, deasemenea, implicata in numeroase proiecte educationale dedicate promovarii tinerilor muzicieni, derulate prin Asociatia Museart, fondata de aceasta in 2012.

Alaturi de violonistul Alexandru Tomescu, incepand din anul 2023 Sinziana Mircea a sustinut un amplu turneu mondial pe scene precum Kennedy Center din Washington D.C., Silk Road Arts Center Beijing, Filarmonica din Ljubliana, Teatrul National de Dans din Budapesta si altele.

“Bocconi mi-a deschis usa catre o alta lume: m-a facut sa inteleg intr-un sens profund ca muzica devine relevanta daca este impartasita cu publicul la un nivel emotional profund si durabil. Publicul de azi cauta experiente imersive, senzoriale, iar actul artistic, pentru a ramane relevant, trebuie sa raspunda acestor nevoi. Am inteles o data in plus ca sectorul cultural are forta de a regenera si dezvolta comunitatile, fie ele mici sau mari, intr-un mod minunat, iar aceasta trebuie sa devina o prioritate pentru fiecare natiune.”, a declarat pianista Sinziana Mircea.

Cele 99 de povesti de succes pun o lumina puternica asupra rolului femeilor in transformarea si progresul societatii moderne, intr-un moment in care umanitatea se afla in profunda schimbare, determinata de provocari dintre cele mai mai mari si mai diverse.

Despre Sinziana Mircea

Advertisement

Pianista Sinziana Mircea a concertat in Statele Unite ale Americii, Japonia, China si Europa, pe scene precum: Carnegie Hall New York, Kennedy Center Washington DC, Tokyo Metropolitan Theater, Silk Road Arts Center Beijing, St Martin-in-the-Fields Londra, Ateneul Roman sau Sala Radio din Bucuresti etc.

Pianista a obtinut diploma de licenta cu calificativul maxim la Hochschule für Musik und Tanz Köln, Germania si diploma de masterat la Guildhall School of Music & Drama Londra, unde a fost admisa cu bursa integrala de studii oferita de Steinway & Sons UK. In paralel, pianista s-a perfectionat la Accademia Pianistica Imola din Italia. Ulterior a urmat cursurile de masterat in Arts Management la SDA Bocconi Business School – Milano. A obtinut numeroase premii in competitii nationale si internationale, printre care Premiul de Debut la Miami International Piano Festival Academy (2016). In anul 2014 a devenit primul bursier roman al Van Cliburn Foundation TCU School of Music, SUA, fiind invitata sa participe la Piano Texas Festival & Academy, in urma unor selectii la nivel mondial. Sinziana Mircea a primit in 2017 titlul de Young Steinway Artist, desemnand cei mai promitatori pianisti din intreaga lume.

Inregistrarile concertelor ei au fost difuzate de toate canalele radio europene importante pentru muzica clasica, inclusiv BBC Radio 3, RAI 3 Italia, Music3 Belgia sau Radio Romania Muzical. Pianista a lansat cinci CD-uri, dintre care 3 discuri solistice Fortuna – Piano Sensation, Unending Love si Nihil Sine Deo si a alte doua impreuna cu violonistul Alexandru Tomescu. Ȋn prezent, preda la Conservatorul „Luigi Canepa” din Sassari, Sardinia, Italia. Sinziana Mircea a obtinut bursele de cercetare “Nicolae Iorga” oferita de Ministerul Educatiei si ICR Venezia, precum si bursa “Bratianu” oferita de Ministerul Culturii. Acum Sinziana Mircea este doctoranda in cadrul Universitatii de Vest din Timisoara.

Advertisement
Continue Reading

Oameni

Criticul literar Mircea A. Diaconu: Cultura poate face lumea mai bună

Published

on

Ziua Culturii Naţionale este o zi esenţială pentru poporul român şi trebuie să conştientizăm faptul că fenomenul culturii este unul viu, care poate face lumea mai bună şi tocmai de aceea, nu trebuie să ne raportăm doar la trecut, consideră criticul literar Mircea A. Diaconu, prorector al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava.

Într-un interviu acordat AGERPRES, Mircea A. Diaconu vorbeşte despre importanţa culturii, dar şi despre rolul educaţiei şi impactul inteligenţei artificiale asupra acestui domeniu.

“Inteligenţa artificială n-o să poată să sufere în locul unui om. Neputând să sufere, nu va putea crea o literatură care să exprime durerea, nostalgia, melancolia”, apreciază criticul literar.

El susţine că nivelul cultural scăzut se resimte inclusiv în comportamentul oamenilor.

Advertisement

“Nivelul cultural în general este scăzut şi nivelul cultural se resimte peste tot, adică pe stradă, în comportamentul oamenilor, în viaţa politică, lucrurile acestea care sunt mult mai vizibile decât altădată prin media. (…) Nivelul este jos, în general, pentru că, dacă noi urmărim nişte dezbateri, polemici din perioada interbelică sau de dinainte, din presa vremii, vedem care era nivelul intelectual şi anvergura celor care purtau aceste dezbateri. Acum, dezbaterile se poartă pe Facebook”, afirmă Mircea A. Diaconu.

AGERPRES: Domnule profesor, marcăm Ziua Culturii Naţionale. Este sau ar trebui să fie acesta un moment de sărbătoare pentru români?

Mircea A. Diaconu: Eu cred că este! Şi este foarte bine! Nici nu intră în discuţie faptul că trebuie să existe un moment în care, totuşi, să semnalăm faptul că există un reper sau există nişte repere la care trebuie să ne raportăm şi există un sol, până la urmă, care este chiar cultura română, care ne defineşte şi care ne asigură un fel de – prin raportare la trecut – continuitate şi legitimitate. Ziua Culturii Naţionale este o zi esenţială. Fireşte, există şi riscul sau poate fi invocat riscul că totul se reduce la o zi şi că în celelalte zile din an nu se întâmplă nimic. Numai că se întâmplă. Se întâmplă în cultura română lucruri şi, până la urmă, ceea ce trebuie să conştientizăm este că, de fapt, cultura este un fenomen viu. Nu ne raportăm doar la trecut. Prezentul contează şi contează nu numai din perspectiva aceasta a recuperării sau a celebrării trecutului, ci şi din perspectiva felului în care astăzi se construiesc lucruri şi suntem vii, până la urmă.

AGERPRES: Această zi este legată de poetul Mihai Eminescu, fără discuţie. Cum ar trebui să se raporteze românii la Mihai Eminescu?

Mircea A. Diaconu: Nici nu ştiu ce să spun acum, dacă a fost fericit sau nefericit faptul că Ziua Culturii Române coincide cu ziua lui Eminescu. Pentru că există riscul ca toată lumea – media, publicul, chiar oamenii de cultură – să se focalizeze oarecum şi inerţial, dar numai inerţial, pe celebrarea lui Eminescu şi să se scape din vedere ceea ce defineşte complex cultura română. Pe de altă parte, evident că în felul acesta pare să fie şi un mesaj. Mesajul este că reducem poate cultura română la ceea ce înseamnă artă literară, literatură, artă a cuvântului şi, pe de altă parte, că această artă a cuvântului îi datorează lui Eminescu foarte mult.

Advertisement

AGERPRES: Este Eminescu ceea ce ar trebui să fie el pentru cultura română?

Mircea A. Diaconu: Eu cred că este, adică există o istorie a receptării lui, există studii solide care vizează mutaţii de receptare. Evident că tocmai pentru că este vorba de un fenomen viu, există şi voci contestatare, există şi reacţii negative, dar asta nu prejudiciază, de fapt, în mod real, ceea ce a făcut Eminescu. Şi voiam să completez la chestiunea de mai devreme, inclusiv la nivelul fixării într-un fel a limbii literare româneşti, dar nu reducem contribuţia lui la asta, pentru că însăşi creaţia lui, după părerea mea, este un fenomen încă viu şi asta chiar dacă, evident, la nivel poetic lucrurile sunt în mişcare, paradigmele sunt în mişcare. Astăzi se scrie cu totul şi cu totul altfel. În acelaşi timp, există voci puternice de la, să spunem Mircea Cărtărescu şi Emilian Galaicu, până la ştiu eu cine din generaţii mai noi, care, într-un fel sau altul, explicit sau implicit, prin propria creaţie, legitimează sau se legitimează şi ca urmaşi ai lui Eminescu.

Citește continuarea interviului pe Agerpres, aici.

Advertisement
Continue Reading