Oameni
George Negrea – folkistul iubitor de Dacii vechi care promovează România în Polonia

Published
2 years agoon

Un tânăr folkist iubitor de Dacii vechi din judeţul Satu Mare promovează România în Polonia de cel puţin 10 ani, el reuşind în urmă cu un an să se angajeze la Institutul Cultural Român de la Varşovia, având astfel şi o funcţie oficială din care poate sprijini în alt mod cultura românească. În continuare, vă prezentăm un material realizat de agenția națională de presă Agerpres.
George Negrea şi-a început cariera muzicală în municipiul Satu Mare, el fiind cântăreţ de muzică folk şi patriotică, având şi mai multe compoziţii proprii pe care a reuşit să le pună pe un CD. A activat ca jurnalist la o publicaţie din judeţ, după care s-a angajat la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Satu Mare, iar de un an a reuşit să ocupe un post de coordonator proiecte culturale în cadrul Institutului Cultural Român de la Varşovia.
Legătura lui cu oamenii din Polonia s-a format în urmă cu circa 10 ani, când i-a cunoscut pe cei de la Drum Bun, un club de polonezi care deţin mai multe Dacii vechi şi care vorbesc româneşte. Au început să organizeze împreună evenimente şi caravane. Polonezii din Cracovia şi-au deschis chiar şi un bar românesc unde sunt produse româneşti, având şi un club al vorbitorilor de limbă română.
“Principalul obiectiv este de a promova cultura românească polonezilor. Materialele şi cam tot ce facem aici este în limba poloneză. Facem festivaluri de film, de fotografie, expoziţii tematice, chiar şi concerte. Asta a fost şi ideea, de asta am reuşit să şi vin. Am experienţă de 10 ani cu Polonia, cu cei din Cracovia. Am început cu cei din Drum Bun, cu pasionaţii de automobile Dacia. De acolo am ajuns să facem promovare turistică culturală noi în Polonia şi polonezii în România. Era o reciprocitate”, a mărturisit George.

Potrivit acestuia, românii au o imagine foarte bună în Polonia.
“Românii sunt văzuţi foarte bine. S-a pus accent pe lustruirea imaginii României, oricum românii nu sunt rău văzuţi în Polonia, din pricina mai multor situaţii istorice. Cel mai important aspect ar fi acela în care aurul Poloniei a fost salvat de români în cel de-Al Doilea Război Mondial, Guvernul Poloniei a fost refugiat la Iaşi când Polonia a fost ocupată de nemţi. Au un respect pentru români”, arată George.
El nu s-a despărţit de Dacia lui veche de aproape 50 de ani, ci a dus-o cu el în Varşovia şi o parchează în faţa Ambasadei, atrăgând astfel atenţia trecătorilor.
“Mi-am adus Dacia la Varşovia, pot să spun că face senzaţie când o scot pe străzi. Pe perioada verii am parcat-o în faţa Ambasadei şi la un moment dat ajunsese chiar foarte cunoscută pe grupurile de pasionaţi de maşini clasice. Circula fotografia cu Dacia în faţa Ambasadei, era un contrast. Comentau polonezii că îşi aminteau de prin anii ’80 cum erau parcate 10 Dacii. Era parcă o reîntoarcere în timp. Am participat şi anul acesta şi am contribuit la organizarea întâlnirii Drum Bun, care s-a ţinut în sud-vestul Poloniei. Au fost prezente aproximativ 60 de automobile, din care 20 din România”, a menţionat George Negrea.
Dacia pe care o deţine a găsit-o întâmplător. Un tânăr voia să o predea la fier vechi şi l-a invitat să îşi ia câteva piese dacă are nevoie, ştiind că George are Dacii vechi. Văzând cum se prezintă, George a cumpărat-o pe toată, pentru suma de 800 de lei.
“E o Dacia 1.300 din 74. Cu maşina asta am fost aproape în fiecare vară cu rulota la mare. În 6 ani am făcut aproape 60.000 de km fără nicio reparaţie mai consistentă, în afară de o pană serioasă sau un rulment spart. Maşina am cumpărat-o din Satu Mare, de vreo 10 ani, era uitată într-un garaj. Mi-a scris pe Facebook un băiat că are o Dacie şi vrea s-o ducă la fier vechi şi să mă duc să îmi iau ceva piese de pe ea. M-am dus acolo şi am văzut că maşina arăta foarte bine. Am zis să ne înţelegem că o iau toată, dar era problemă cu transcrierea. Era pe numele bunicului, nici tatăl nu trăia şi trebuia făcută succesiune. Nu puteam să n-o iau că era prea faină. Am dat 800 de lei pe ea. Am stat aşa doi ani cu ea până când am rezolvat actele”, a povestit George.
Următoarea acţiune pe care o organizează George Negrea este în 2 decembrie la Wieliczka, o localitate de lângă Cracovia, unde va fi sărbătorită Ziua Naţională a României, cu sprijinul primăriei de acolo şi al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare. Va fi un spectacol românesc pentru polonezi.
Cariera în diplomaţie i-a adus un alt statut, astfel că este mai rezervat pe partea muzicală. “Mai cânt mai mult în privat. Ne întâlnim cu prietenii din Cracovia, mai facem un foc de tabără, ne plimbăm cu Daciile. N-am mai compus. Mi-a ieşit albumul pe care am două piese bilingv polono-română. Într-un mediu diplomatic nu îşi permiţi să faci greşeli pentru că imediat poţi să declanşezi o situaţie neplăcută”, consideră el.
Planurile lui sunt să îşi ducă misiunea în Polonia la bun final, iar apoi, dacă va fi posibil, să aplice la Satu Mare ce a învăţat.
“Momentan, vreau să îmi îndeplinesc misiunea cu succes. Sunt pe un mandat de 4 ani, cu posibilitate de prelungire sau de a pleca în altă ţară. Momentan, gândul meu este să mă întorc acasă şi să pun în practică ce învăţ aici. Sunt lucruri care lipsesc în Satu Mare, de la modul de organizare a evenimentelor, nivelul lor, sunt anumite coduri de protocol, am observat ce greşeli fac cei din administraţii şi la aranjarea drapelelor. Modul în care foloseşti simbolul naţional e destul de strict, definit prin lege, e chiar o lege, dar se cam trece cu vederea. Unele par banale şi multă lume trece cu vederea”, a punctat George.
Pentru a fi primit în diplomaţie, el a urmat un curs de specializare de şase luni la Ministerul Afacerilor Externe, în care a învăţat foarte multe lucruri.
“Mi-a fost greu şi nu pot să spun că nu e greu nici acum, dar am noroc că este o echipă foarte faină aici. Scopul meu este să promovez cât mai mult România şi valorile noastre. Recent au plecat delegaţii de la Ministerul Turismului care au fost la Târgul de Turism din Varşovia, care e cel mai mare târg de turism din Polonia, unde România a avut cel mai mare stand. Nu ştiu oficial să fi fost cel mai mare, dar aşa l-am văzut eu. Pentru români polonezii sunt turiştii numărul 1 care vizitează România. Din păcate, nu este o statistică oficială pentru că turiştii polonezi nu merg în România pe pachete şi nu este o evidenţă a lor. Am fost la Vama Veche cu rulota şi cinci rulote în stânga cinci în dreapta erau polonezi”, povesteşte George Negrea.
El simte că lipseşte promovarea pe partea de turism, deoarece ar veni mai mulţi polonezi în vacanţe în România, dar nu se găsesc pachete turistice.
“Există interes imens din partea polonezilor. În vară am cunoscut un domn a cărui soţie e vicepreşedinta Agenţiilor de turism din Polonia. Au fost în România şi au spus că a fost una dintre cele mai frumoase experienţe, dar au fost pe cont propriu pentru că nu au găsit pachet pe care să îl poată achiziţiona. Nu se leagă parteneriate turistice. Cred că principalul obstacol este limba”, este de părere George Negrea.
Un material realizat de agenția națională de presă Agerpres. Citește continuarea aici.
AGERPRES/(AS – autor: Gheorghe Pietrar, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
You may like
-
Dragoș Popa, un tânăr lider al culturii românești. De la primul festival de muzică la succesul național
-
30 de tineri artiști selectați pentru viitorul artei românești
-
Dragoș Popa, Nicola și Alexandra Ungureanu, în juriul competiției muzicale „Lumini Sonore by Ozana Barabancea”
-
Al treilea premiu internațional pentru albumul muzical George Enescu, înregistrat de Orchestra Națională a Franței dirijată de Cristian Măcelaru
-
Globurile de Aur 2025. Actorul român Sebastian Stan a câștigat premiul pentru cel mai bun actor într-o categorie majoră
-
2024, un an record cu aproape 500.000 de participanți la evenimentele Operei Comice pentru Copii din București
Oameni
Dragoș Popa, un tânăr lider al culturii românești. De la primul festival de muzică la succesul național

Published
2 weeks agoon
January 30, 2025
Într-o lume în continuă schimbare, tinerii români demonstrează că nu există limite pentru ambiție, inovație și succes. Dragoș Popa, un nume cunoscut în cultura românească, este un exemplu clar al acestei noi generații de lideri. La doar 16 ani, a pus bazele primului său festival de muzică, devenind astfel cel mai tânăr organizator de evenimente din țară. 11 ani mai târziu, acesta se afla pe aceeași scenă cu inconfundabila Felicia Filip, un moment ce părea de neimaginat la începutul carierei sale, potrivit unui reportaj realizat de Radio România Brașov FM pentru romaniadenota10.ro.
Acum, la 30 de ani, Dragoș continuă să se afirme pe multiple fronturi: manageriază un centru cultural, organizează festivaluri naționale de muzică, este jurnalist și face parte din comisii de jurizare pentru competiții de talie națională.
Dragoș Popa s-a născut și a crescut în Zărnești, orașul său natal, la poalele Munților Piatra Craiului. Deși în copilărie își dorea să devină doctor sau preot, muzica a fost cea care l-a atras cu adevărat. Talentul l-a moștenit de la bunicul său, care cânta la acordeon și muzicuță. La doar 16 ani, cu visuri mari și multă determinare, a conceput și pus în practică proiectul festivalului ”Ecoul Pietrei Craiului”, un eveniment care, la peste 14 ani de la înființare, atrage sute de participanți din toată țara.
„La vârsta de 16 ani, am reușit să pun pe picioare un festival. Nu a fost ușor, aveam nevoie de finanțe, așa că m-am dus direct la primar. La început, nu m-a crezut, dar i-am câștigat încrederea și am reușit să obțin banii necesari pentru a organiza evenimentul. A fost un pas mare pentru mine și pentru Zărnești,” a povestit Dragoș Popa pentru Radio România.
Așezat pe o fundație solidă de educație în domeniul muzical și jurnalistic, Dragoș nu s-a limitat doar la evenimentele locale, ci a dus activitatea Centrului Cultural Artist pentru Artă, pe care îl coordonează, dincolo de granițele județului Brașov, organizând evenimente în întreaga țară.
Felicia Filip, una dintre cele mai mari soprane ale României, a fost printre primii care i-au apreciat talentul: „Mi-a fost student, echilibrat, preocupat, mereu documentat. Sunt convinsă că Dragoș Popa va lăsa o amprentă distinctă în viața artistică din România.” De asemenea, maestrul Cristian Mihăilescu remarcă dedicarea și implicarea lui Dragoș: „Este peste tot! Organizând evenimente culturale și concursuri, sute de tineri au urcat pe scenă datorită lui.”
Într-o Românie unde provocările nu sunt puține, Dragoș Popa reprezintă dovada că tinerii din țara noastră pot transforma visele în realitate.
Sunteți invitați să îl cunoașteți pe Dragoș Popa pe site-ul www.romaniadenota10.ro, în cadrul unei ediții realizată de Bianca Bucă, redactor Radio România Brașov.
România de nota 10 este un proiect al rețelei Radio România Regional.
Oameni
REPORTAJ Agerpres: Dorel Glomnicu – colecționarul care a strâns la un loc istoria radioului

Published
1 month agoon
January 14, 2025
Convins că radioul este și va rămâne cea mai simplă și la îndemână sursă de informare, un fost lider de sindicat din Vâlcea cu o pasiune ieșită din comun pentru “cutiile vorbitoare” a strâns acasă în decurs de câteva decenii câteva sute de radioreceptoare, de la cele cu galenă, cu lămpi sau pe tranzistori și până la aparate de radio moderne.
Mulți ani angajat la cariera de cărbune din zona Berbești-Alunu, Dorel Glomnicu este un priceput electronist și spune că încă din copilărie a fost fascinat de aparatele de radio. Pe vremea când nici nu mergea la școală, a demontat bucată cu bucată radioul părinților ca să afle de unde vine vocea ce răzbătea în casă, pentru ca mai apoi, în timpul școlii, să învețe să le și construiască.
“Pasiunea este din copilărie, pentru ca în copilărie eram foarte, foarte curios și demontam tot ce îmi pica în mână, fie ca era mașinuță, fie că era un aparat de radio. Primul radio pe care l-am demontat a fost un radio pe lămpi, al părinților bineînțeles. La vremea respectivă era o bijuterie. Chiar și acum e o bijuterie, pentru ca e un radio care mergea și la lampă și la baterii, ceea ce era o raritate la vremea respectivă, dar și o necesitate pentru că nu exista curent electric în zonele rurale, mai ales. Aveam cinci sau șase ani. Știu sigur că nu eram la școală și l-am luat și l-am demontat să văd de unde vine vocea. Și din aproape în aproape l-am făcut bucăți și tot nu am descoperit de unde vine vocea. De fapt, eu voiam să și văd vocea, să și văd oamenii care vorbe sau care cântă. Sigur că nu mai există aparatul respectiv, dar cu mare greutate am găsit altul. L-am cumpărat și l-am restaurat. Am găsit și lampa, iar acum funcționează cu energia produsa de acea lampă”, povestește Dorel Glomnicu, fostul lider de sindicat al minerilor din Berbești și Alunu.
Peste ani, vrăjit de cutiile magice de la începuturile radioului, Dorel Glomnicu a început încet, încet să le și colecționeze. În aproape 30 de ani de la achiziționarea primei piese din colecția sa, a strâns acasă sute de aparate radio, de toate tipurile și din toate etapele istoriei tehnici. Pe lângă acestea, colecția vâlceanului mai cuprinde și patefoane, gramofoane, magnetofoane și alte aparate de redare a sunetului și a imaginii.
Citește continuarea reportajului aici.
Oameni
Globurile de Aur 2025. Actorul român Sebastian Stan a câștigat premiul pentru cel mai bun actor într-o categorie majoră

Published
1 month agoon
January 6, 2025
Actorul american de origine română Sebastian Stan a câștigat duminică seară, în cadrul celei de a 82-a ediții a Globurilor de Aur, premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie /musical, informează contul de pe rețeaua de socializare X dedicat acestor distincții decernate de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA), potrivit Agerpres.
Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur pentru rolul din filmul ‘A Different Man’ și a concurat în această categorie cu actorii Jesse Eisenberg (‘A Real Pain’), Hugh Grant (‘Heretic’), Gabriel LaBelle (‘Saturday Night’), Jesse Plemons (‘Kinds of Kindness’), Glen Powell (‘Hit Man’).
Este primul Glob de Aur obținut de Sebastian Stan după nominalizarea primită în 2023 pentru rolul din miniseria TV ‘Pam & Tommy’. Pentru evoluția sa din lungmetrajul ‘A Different Man’, el a fost recompensat cu premiul de interpretare masculină – Ursul de Argint – la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2024. În acest film, starul americano-român joacă rolul unui actor aspirant cu tumori faciale, care este supus unei proceduri estetice radicale pentru a-și schimba drastic aspectul, însă noul său chip de vis se transformă rapid într-un coșmar.
În 2024, premiul acestei categorii a fost câștigat de actorul Paul Giamatti, pentru rolul din filmul ‘The Holdovers’.
Cea de-a 82-a gală de decernare a Globurilor de Aur are loc la ora transmiterii acestor informații și se desfășoară la hotelul Beverly Hilton din Los Angeles. Evenimentul este prezentat de actrița Nikki Glaser.
Decernate pentru prima dată în 1944, Globurile de Aur recompensează cele mai bune interpretări și producții din industria cinematografică și de televiziune, grupate în 27 de categorii.

Se lansează singura platformă digitală care aduce educația financiară interdisciplinară în toate școlile din România

Dragoș Popa, un tânăr lider al culturii românești. De la primul festival de muzică la succesul național
